Cum arată educația viitorului și provocările noilor tehnologii

În epoca tehnologiei digitale și a schimbărilor de la nivel global, educaţia viitorului are nevoie de noi abilităţi şi competenţe, pentru a răspunde provocărilor viitorului.

Din păcate, România rămâne în urma unor țări precum Bulgaria sau Ungaria în ceea ce privește competitivitatea, inclusiv în domeniul educației.

Cel mai recent raport global al competitivitatii, publicat de Forumul Economic Mondial arată că lipsa forței calificate de muncă și a gândirii critice în învățământ, sunt printre cele mai mari dezavantaje competitive ale României în anul 2019.

Deși am urcat o poziție în acest raport, ajungând pe locul 51 din 141 de țări, ne aflăm în urma Bulgariei sau a Ungariei.

Cel mai mic scor în top 3 dezavantaje competitive îl avem la antrenarea gândirii critice în educație, unde ne aflăm pe locul 125 în lume, mai slab chiar și față de calitatea drumurilor.

România este chemată să-și îmbunătățească investițiile în educație, pentru a putea fi competitivă.

“Tragem un semnal de alarmă: cel mai mic punctaj îl avem la acest indicator privind gândirea critică în școală. Trebuie să ne gândim cum ne învățăm copiii să pună întrebarea ‘de ce’, cum să provoace sistemul, viața, materiile predate, cum percep realitățile din jur, și mai ales, cum își răspund la întrebarea privind valoarea adăugată pe care ei o pot aduce acestei lumi”, spune Andreea Paul, președintele INACO și conferențiar universitar doctor la ASE București.

Schimbarea metodelor de predare, o necesitate

Pentru a ne putea alinia ritmului rapid cu care se schimbă lumea, metodele tradiționale de predare în învățământul românesc trebuie schimbate cu unele noi, care să promoveze competențele și abilitățile elevilor, flexibilitatea gândirii.

Liceul Gheorghe Lazăr din București este una dintre unitățile de învățământ de elită din România, care promovează gândirea critică în procesul de predare și pune accent pe dezvoltarea competențelor.

“Da, promovăm gândirea critică pentru că organizația noastră este un mediu care, de cel putin 13 – 14 ani, este interesat de dezvoltarea competențelor la copii. Ne-am focusat pe proiecte, pe activități extracuriculare. Cele mai multe vin la inițiativa copiilor și în felul acesta școala este facută altfel. Elevii se obișnuiesc să își dezvolte deprinderi necesare în viață”, a punctat profesor Ionela Neagoe, director al Colegiului Naţional Gh. Lazăr, la emisiunea “Serviciul de noapte” de la Radio România Actualități.

Elevii din Liceul Gheorghe Lazăr sunt deja angrenați în proiecte extracuriculare, unul dintre acestea fiind Euroșcoala, aflat sub patronajul Parlamentului European.

“Proiectul Euroșcoala are o temă provocatoare: să alegem o personalitate care a terminat Liceul Gheorghe Lazăr și care este un model de viață. Noi am ales-o pe Monica Talpeș, unul dintre proprietarii Bitdefender, aflată printre cele mai mari companii de securitate cibernetică și software anti-virus din lume. 24 de elevi au fost selectați în proiect, este o activitate bine primită, este unică în țară. Iar în liceul nostru, dialogul cu profesorii este unul deschis. Consider că acesta este cel mai bun mod de a ne educa altfel”, a subliniat Victor Mocanu, elev în clasa a XI-a, la Colegiul Național Gheorghe Lazăr, unul dintre organizatorii proiectului Euroșcoala.

Și Consiliul Elevilor București încurajează noile metode bazate pe dezvoltarea competențelor în educație și pe activități extracuriculare.

“Există o nepotrivire între ceea ce oferă școala și piața muncii. Încurajăm elevii să participe la cât mai multe activități ce au ca scop orientarea în carieră. Încurajăm de asemenea activitățile extracuriculare și voluntariatul”, susține Karina Caramihai, elevă în clasa a XI-a la Liceul Matei Basarab și vicepreşedinte al Consiliului Elevilor București.

Provocările noilor tehnologii

În epoca tehnologiilor digitale și a noilor descoperiri din domeniul inteligenței artificiale, apar și în România primele laboratoare inteligente – SMART LAB 4.0., proiect inițiat și aplicat în câteva școli din București de Inițiativa pentru Competitivitate.

Acestea conțin table interactive, imprimante și scannere 3D, roboți educaționali, dar implementarea proiectului presupune și instruirea profesorilor.

“Primul SMART LAB 4.0 l-am făcut cu un efort supraomenesc. El s-a născut după ce am prezentat elevilor, părinților, cadrelor didactice, Ghidul meseriilor viitorului. Primul SMART LAB cu imprmante 3D , scanner 3D, roboti educaționali multifuncționali, ochelari de realitate virtuală, dar și instruirea profesorilor, l-am făcut la Școala nr. 45 Titu Maiorescu, după care am chemat edilii locali să vadă impactul asupra elevilor. Al doilea s-a născut în sectorul 3 la Liceul Alexandru Ioan Cuza”, a punctat Andreea Paul, președintele INACO.

Însă, cel mai mare centru educațional al inteligenței artificiale va fi lansat pe 31 octombrie, orele 11,00, la Măgurele, anunță Andreea Paul.

“Copiii învată extrem de repede, se împrietenesc foarte repede cu aceste mașini inteligente, dar nu același lucru se întâmplă cu cadrele didactice. Jumătate din ele ne privesc destul de îndoielnic, dar cealaltă jumătate înțelege nevoia alfabetizării digitale și tehnologice. Este la fel de important să fii alfabetizat digital și tehnologic cum este să știi să citești. Și asta pentru că tot ceea ce ne înconjoară devine digital“, a adăugat Andreea Paul.

Conștientă de importanța noilor tehnologii în educație, directorul Liceului Gheorghe Lazăr, Ionela Neagoe, a anunțat că lucrează la un proiect experimental pentru dotarea unei săli de clasă cu device-uri.

“Toți profesorii au fost de acord să predea digital într-o asemenea clasă, urmează să vedem dacă se realizează o schimbare, pentru a putea extinde proiectul la nivel de scoală“, a spus Ionela Neagoe la Serviciul de noapte.

Cert este că școala românească va trebui să se alinieze noilor tehnologii digitale, pentru că lumea se schimbă, iar copiii au nevoie să fie pregătiți pentru meseriile viitorului.