Cum afectează pandemia psihicul uman?

Între virtual și real, cu toții încercăm să revenim la normal, după o perioadă dificilă care, din păcate, încă nu a trecut.

Cum menținem, însă, echilibrul între lumea reală și cea virtuală, în condițiile actualei pandemii de COVID19 și ce efecte are criza asupra psihicului uman sunt întrebări la care cu toții căutăm răspunsuri în această perioadă.

În primul rând, responsabilitatea fiecăruia dintre noi este cheia pentru a putea face față acestei perioade în care am trăit una dintre cele mai dure experiențe de până acum.

“Orice virus ne arată că suntem vulnerabili în fața acestui tip de pericol, iar pandemia poate să modifice modul de viață al fiecăruia dintre noi. Am trăit, poate, cea mai dură experiență atunci cand au fost declarate stările de urgență și de alertă în România și în spațiul european, oamenii s-au închis în casele lor. Trebuie să credem în această pandemie, virusul există, nu este așa de banal precum o gripă, este un virus care determină mortalitate, a închis totata lumea, este un virus care omoară și în România, responsabilitatea cetățenilor este singura posibilitate de a ține sub control acest virus, care trebuie să țină cont de cele trei reguli: igienă, distanțare și purtearea măștii de protecție”, a subliniat la Serviciul de noapte cu Maria Țoghină, doctorul Radu Țincu, medic primar toxicolog, sef de lucrări la Universitatea de Medicină Carol Davila.

De altfel, cel mai mare impact la nivelul psihicului l-a avut tot debutul perioadei, atunci când s-a instituit starea de urgență. Și asta pentru că impredictibilitatea este nocivă psihicului uman, potrivit psihoterapetului Gabriela Enea.

“Psihicul uman are nevoie de predictibilitate, această predictibilitate oferă siguranță. Acum, nimic nu se mai potrivește cu ce era înainte, situație care a dat totul peste cap. Acest dușman invizibil ne-a aruncat în zona de impredictibilitate. Cea mai grea experiență pe care clienții mi-au împărășit-o a fost la început, pe stările de urgență, de alertă, a fost acest necunoscut: până cand o să dureze? Impredictibilitatea este nocivă psihicului uman”.

Știrile negative “impactează mai puternic psihicul uman”

Teoriile conspiraționale, neîncrederea în autorități, dar și măsurile coercitive luate la început au creat o presiune asupra psihicului uman, ceea ce a făcut greu de găsit acel echilibru atât de necesar într-o perioadă de criză.

“Pe de o parte, avem neîncrederea în autorități și avem și zone întregi de populație cu o educație precară. S-a pus o presiune foarte mare între acest tumult al știrilor senzaționale, negative, care au pus foarte multă presiune pe oameni și pe psihicul lor. Si atunci, la început, au fost acele măsuri coercitive, cumva psihicului uman i-am dat această restricționare foarte mare și atunci a simțit nevoia să se ducă dintr-o extremă în alta. Si astfel, nu ne mai ducem pe zona de echilibru, ne-am dus într-o zonă de relaxare maximă. Eu cred că se va ajunge la acel echilibru“, spune Gabriela Enea.

De reținut este faptul că știrile negative impactează mai puternic psihicul uman și ideal ar fi să ne îndreptăm către mijloacele de informare echilibrate, care prezintă informația obiectiv.

“Știrile negative, cu încarătură de tragedie, impacteaza mult mai puternic psihicul și cumva, a fost și toată pleiada de știri negative, care nu ne-a mai ținut în zona neutră, în zona de informare propriu-zisă. Evident că au fost mijloace de informare în masă care au prezentat situația echilibrat, cum a fost Radio România. Ar fi fost varianta ca pe acestea să le luăm în calcul și nu pe cele cu încarcatură, cu explozie emoțională“, adaugă psihoterapeutul.

Spațiul virtual “este lipsit de orice fel de emoție”

Perioada dificilă pe care o traversăm ne-a făcut să ne mutăm o mare parte a vieții în mediul on-line.

Computerul a devenit pentru mulți cel mai bun prieten, viața pe rețelele de socializare a explodat luând locul întâlnirilor față în față, școala, serviciul, cumpărăturile, toate s-au mutat pe internet.

Dincolo de avantajele acestui stil de viață – câștigăm timp prețios pe care l-am fi petrecut în trafic, interacționăm instantaneu cu colegii de serviciu sau de școală, facem cumpărăturile din fotoliu – tehnologia este totuși o armă cu două tăișuri.

Și asta pentru că spațiul virtual este lipsit de orice fel de emoție, iar generațiile viitoare riscă să fie abrutizate dacă vor continua numai în mediul on-line, atrage serios atenția medicul Radu Țincu.

“Există un risc mjor asupra evoluțiilor societăților post pandemie, care derivă din mutarea activităților în mediul virtual. Dincolo de debirocratizarea instituțiilor, viata nu poate fi mutată în mediul virtual. Omul are nevoie de interacțiune socială. Spațiul virtual este lipsit de orice fel de emoție, nu putem obține emoție în fata unui calculator, ci doar prin interacțiune. Generațiile viitoare vor fi abrutizate dacă vor continua numai în mediul virtual. În momentul în care tehnologia confiscă viața reală a oamenilor, confiscă sentimentele și emoțiile , modifică comportamentul uman. Nu cred că ar trebui să alunecăm în această latură excesiv virutală. E posibil ca pandemia de coronavirus să nu fie atât de periculoasă decât aceasta nouă normalitate pe care mulți vor s-o instaureze după pandemia de coronavirus“.

Aceste idei sunt întărite și de psihologul Gabriela Enea, care afirmă că emoțiile se transmit în proportie de 90% prin ceea ce vezi în fața ta, nu printr-un ecran.

În plus, izolarea are multiple implicații emoționale, ducând la acutizarea unor tulburări psihice.

“Suntem ființe sociale, avem nevoie sa interactionăm, să colaborăm, să ne vedem, să ne strângem în brate. Din acest punct de vedere, studiile de până acum dar și realitatea din cabinet arată că această izolare a dus la creșterea anumitor tulburări psihice, care acum au ajuns la alte cote de funcționare. N-am știut până acum cât de important e să relaționăm cu oamenii, privim acum totul dintr-o altă perspectivă. Majoritatea oamenilor a realizat acum cât de profund sociali suntem. Izolarea – într-un fel au simțit-o tinerii, altfel personale active, altfel au simțit-o vârstinicii, acolo presiunea e foarte mare. Această înstrăinărare aduce o zonă de vulnerabilitate socială: suntem rupți, deconectați, deși ne vedem prin diverse mijloace tehnice. Emoțiile se transmit în proporție de 90% din ceea ce vezi în fața ta, nu printr-un ecran“.

Recomandări pentru valul doi al pandemiei: vaccinarea și pregătirea sistemului de sănătate

Din pregătirea pentru valul doi al pandemiei nu trebuie să lipsească vaccinarea antigripală.

Medicul Radu Țincu atrage atenția că pericolul va fi mai mare în toamnă, pentru că virusul SARS-COV2 se suprapune cu cel gripal, iar vaccinarea antigripală este o măsură de responsabilitate civică.

“Cred că această pandemie va dura, ne vom confrunta în toamnă cu o recrudescență a numărului de cazuri, se va suprapune cu sezonul de gripă, lucru extrem de dificil. Avem două infecții virale, care pot să coexiste. E foarte important să pregatim sezonul de toamnă-iarnă și să fie pregatit sistemul medical și este un moment de responsabilitate civică să ne vaccinăm pentru gripă. In acest fel, scăpăm de un pericol. Recomandarea este să se vaccineze oamenii. Un alt aspect este pregătitea sistemului de sănătate publică. Anumite deficiențe identificate vor trebui corectate până în toamnă, când ne așteptăm la o creștere a numărului de cazuri“.

În concluzie, este indicat să ne raportăm la această perioadă de criză în mod echilibrat, realist și să încercăm să nu cădem în extreme.

“In ceea ce priveșe un eveniment trautamtic, avem niște etape cu care psihicul, în mod inconștient, știe să lucreze: starea de panică, de furie, de negare și de acceptare. Aceste perioade sunt mai comprimate sau se distanțează pe o perioadă mai lungă de timp, în funcție de eveniment. Cum a răspuns psihicul acestei perioade? Pe noi, nu evenimentele sau întâmplările ne impactează, ci modul în care noi proiectăm asupra lor ceea ce noi considerăm că se întâmplă. Proiecția ne destabilizează mai mult sau mai puțin și nu evenimentul în sine. ‘Realitatea’ ar fi să nu luăm totul nici foarte optimist, nici pesimist, ci undeva la mijloc, echilibrat, adică realist. Nimănui nu-i place să nu stie ce se va întâmpla, important e cum ne raportăm la aceste evenimente externe“, subliniază psihoterapeutul Gabriela Enea.

Video: Serviciul de noapte cu Maria Țoghină, ediția din 3-4 august 2020