Cristina Chiriac, președinta CONAF: România, în top 10 în la nivel mondial în ceea ce privește ponderea femeilor în antreprenoriat

Cristina Chiriac, inițiatoarea și președinta Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin - CONAF, ne-a povestit la Serviciul de noapte cu Maria Țoghină că această organizație a apărut din dorința de a ajuta mediul antreprenorial autohton, cu predilecție cel feminin, dar nu numai. CONAF dezvoltă proiecte și în zona de antreprenoriat în rândul tinerilor, dar și în domeniul educației.

Cristina Chiriac spune că România se află în top 10 în la nivel mondial în ceea ce privește ponderea femeilor pe segmentul antreprenorial, totuși pentru a crește nivelul de trai, atât în ce privește forța de muncă, cât și în zona de antreprenoriat din România, trebuie să avem în vedere creșterea investițiilor, a competitivității economice, și politici fiscale coerente.

“Atunci când vine vorba de politici fiscale sau de strategie, să știți că s-au făcut extrem de multe strategii în România. Din păcate, aceste strategii nu ajung la finalitate. Am să vă dau un exemplu simplu: vorbim de programele de guvernare care se fac pentru 4 ani și aici ar trebui să existe o responsabilitate a celor care au fost sau sunt demnitari, pentru că-și asumă un program de guvernare pe 4 ani de zile și ies din acel mandat spunând “Domne, eu am încercat”! Nu e suficient să încerci! Vorbim de responsabilitate politică. De acolo trebuie să începem și să încetăm să mai dăm vina pe greaua moștenire. Ce a fost, a fost, s-a terminat. Odată ce ți-ai asumat statutul de politician, asumă-ți felul în care arată România și fă ceva. Aceasta este așteptarea mediului de afaceri de la cei care intră în zona politică”.

Cristina Chiriac adaugă că această așteptare este firească atâta timp cât “tu, ca antreprenor, ești format și educat să livrezi, nu să vorbești. În momentul în care tu livrezi și vezi că cel cu care dialoghezi nu livrează nimic, se creează dezamăgire și de aceea există și această ruptură sau această disproporționalitate între zona antreprenorială, care este foarte activă și care mișcă lucrurile, și zona politicului, care este într-o concurență politică permanentă. Trebuie să învățăm să ne reformăm gândirea și să fim responsabili. Există această frustrare permanentă a mediului de afaceri legat de relaționarea cu decidenții, indiferent de culoarea lor politică, pentru că, până la urmă, votul cetățenilor desemnează cine cine guvernează țara pe o anumită perioadă de timp”.

O soluție, crede Cristina Chiriac, este aceea de a multiplica modelele de succes, paralel cu corectarea derapajelor, nu doar cele politice, ci și cele educaționale, sociale ș.a.m.d.

Cristina Chiriac spune că remarcă o responsabilitate crescută a celor care astăzi conduc România și își dorește ca și în exercițiile guvernamentale viitoare antreprenorii să fie tratați cu la fel de mult respect: “Echilibrul acesta se creează prin respect bilateral. Nu este suficient doar o parte să arate respect și cealaltă parte trebuie să arate partea lui de respect. Deci, ce pot să îmi doresc? Doar ca această punte extrem de fragilă a dialogului social s-o întărim împreună în viitor”.

CONAF este cea mai tânără confederație patronală din România și la nivel european este dată ca model în țări cu tradiție în zona antreprenoriatului. În anul 2020, CONAF a fost selectată de către Comisia Europeană să facă parte din board-ul de conducere pe antreprenoriat feminin, organism creat de către Comisia Europeană, contribuind astfel la elaborarea strategiilor în domeniul antreprenoriatuli feminin la nivel european.

“Poate sună ciudat, dar n-am fost niciodată dezamăgită de ceea ce se întâmplă în țară, pentru că dacă aș fi dezamăgită, probabil că n-aș mai putea să trăiesc în România. Probabil că ar trebui să-mi asum această dezamăgire și să mă critic întâi pe mine de ce n-am făcut mai mult. Eu nu pot să vorbesc de o dezamăgire. Eu prefer să vorbesc în termeni pozitivi și să mă gândesc ce s-ar fi putut face mai bine.”

Cristina Chiriac este obișnuită încă din adolescență să muncească din greu ca să își atingă obiectivele.

“Am am făcut 2 ani de liceu în perioada comunismului și 2 ani de liceu în perioada democrației, de așa zisă democrație, pentru că era în formare. Pot să vă spun că am trăit în frig și cu lipsuri materiale foarte mari. Poate și de aceea pentru mine nu există “Nu se poate”, pentru că la cât frig am îndurat și câte cozi am făcut pentru a asigura alături de părinții mei bunul trai, cred că nu mă mai poate speria absolut nimic. Banii care i-am câștigat în primul job nu-mi ajungeau nici să-mi plătesc chiria în București. Efectiv făceam economie la mâncare și la îmbrăcăminte. Asta un an de zile, timp în care am tras tare să învăț meserie. Am învățat într-un an de zile ceea ce poate alții nu învață nici în 20 de ani.”

A intrat în administrația publică în 2004 cu extrem de multe cunoștințe, nu doar economice, ci și juridice și cu ideea că oamenii bine pregătiți au ce să caute în administrația publică și că pot schimba lucrurile:

“… mi-au trebuit ani de zile să înțeleg că, indiferent cât de bine ai fi pregătit și cât de multă voință ai avea, pe lângă această pregătire, îți trebuie și decizie politică pentru ca să poți să faci ceva. Am plecat din AVAS în 2012 din funcția de vicepreședinte a acestei instituții. Trecând din departament în departament, am priceput foarte bine ceea ce înseamnă procesul legislativ, pentru că vorbim de o materie specializată și la final mi-am pus întrebarea de ce nu există o bază de date bine ordonată, să știm exact câte companii a privatizat statul român, câți bani a încasat, ce s-a întâmplat, de ce anumite privatizări au eșuat, de ce altele au reușit? Care au fost impedimentele? Cât de mult a contat decizia politică în acest proces de privatizare, dacă s-ar fi putut schimba ceva ce ar fi trebuit să se schimbe?”.

Pornind de la aceste întrebări, Cristina Chiriac a publicat “Marea privatizare” - o carte în care analizează atât efectul social, economic, dar și cel juridic al procesului de privatizare. România a pierdut în acei ani peste 1.000.000 de locuri de muncă. Rata succesului proceselor de privatizare în România a fost doar 23,67%, restul de 76% din companiile privatizate sunt închise sau nu mai au obiect de activitate.

“Din punct de vedere juridic, calculasem la un moment dat că ritmicitatea cu care se schimba cadrul legislativ era și de 10 ori pe an, adică pentru un expert sau un specialist era extrem dificil să țină pasul. Marea privatizare este într-un fel de ghilimele sau hashtag, pentru că ea n-a fost deloc mare și conține inclusiv un studiu de caz. Studiu de caz care compară două mari companii ARO Câmpulung și Dacia Mioveni, ambele din același cod CAEN, ambele din același județ, ambele cu aceeași pe expertiză și premisă economică, cam în aceeași perioadă. Una care este astăzi viabilă și care pe orizontală și pe verticală creează mai mult de 10.000 de locuri de muncă, iar cealaltă care este închisă și care aproape a adus la faliment un oraș întreg. Din păcate, lucrurile nu sunt tratate nici astăzi din punct de vedere juridic, în sensul de a se găsi responsabilul care, de exemplu, a devalizat compania. Pentru că putem înțelege că o companie a ajuns să fie un eșec din punct de vedere al privatizărilor. Dar ar trebui să ne întrebăm ce s-a întâmplat cu acele brevete care ar fi putut fi valorificate poate la milioane de euro sau ce s-a întâmplat cu marca ARO, ș.a.m.d. Din păcate, vinovații încă n-au fost trași la răspundere, deși societatea are un lichidator, un administrator judiciar și toate acele procese sunt pe rol.” (Cristina Chiriac)

În finalul cărtii “Marea Privatizare”, Cristina Chiriac propune înființarea Fondului Român de Investiții, unde să fie plasate toate acțiunile și companiile pe care statul român le are risipite în diferite ministere, astfel încât să poată fi gestionate într-un mod corect, transparent.

VIDEO: Aflați mai multe despre povestea Cristinei Chiriac în emisiunea Serviciul de noapte