Câștigurile României după summitul de la Sibiu

Pe 9 mai, chiar de Ziua Europei, Sibiul a găzduit summitul Consiliului European, moment istoric pentru România și pentru viitorul UE.

Summitul a fost, după cum era de așteptat, o excelentă ocazie pentru ca liderii europeni să poată defini priorităţile strategice ale Uniunii pentru următorii cinci ani, dar și să lanseze discuțiile despre viitoarea structură de conducere a Uniunii.

“În fapt, am avut de-a face cu setarea agendei strategice a UE și cu adoptarea Declarației de la Sibiu, susținută unanim de toate cele 27 de state membre. Pe conținut, vorbim de câteva lucruri foarte clare: o declarație stabilă, strategică, pe baza căreia se va dezvolta agenda strategică deja negociată în mare parte, cu liniile generale, în cadrul summitului. De aici înainte, vom face referire în acești 5 ani la Declarația de la Sibiu și la direcțiile strategice care au fost stabilite în această declarație“, a comentat prof. univ. Iulian Chifu, preşedintele Centrului de Prevenire a Conflictelor şi Avertizare Timpurie, la "Serviciul de noapte" cu Maria Țoghină.

Pe lângă faptul că agenda strategică a UE a fost negociată la Sibiu, mesajul transmis de liderii UE a fost unul de unitate și de continuitate a Uniunii.

“În principiu, documentul numit agenda strategică a fost negociat în mare parte în România. Pe baza agendei strategice se decantează politicile UE pe următoarele domenii. Este o declarație care poate da note de optimism și transmite cetățenilor europeni lucruri foarte clare: Uniunea Europeană există și este un actor care va dăinui”, a subliniat Iulian Chifu.

Ce câștigă România

Când vorbim despre câștigurile României după summitul de la Sibiu, vorbim despre prestigiul, relevanța și angrenarea României în ce privește reprezentarea în Consiliul European.

Poziția României în Uniunea Europeană s-a consolidat, iar țara noastră este privită acum ca un stat care face parte din “nucleul dur” al Uniunii.

Acest lucru permite României să abă un cuvânt greu de spus în negocierile privind viitoarele politici financiare.

„Nu mai suntem marginalizați lângă frontiera din dreapta. Comparativ cu foarte multe state, România este privită ca un stat care face parte din nucleul dur al Europei, al UE și eu cred că acest lucru este cel mai important și din punct de vedere simbolistic și mai ales, prin conținut. Negocierea viitorului cadru financiar 2021 – 2027, formula viitoarei Comisii Europene se negociază pe această bază, iar un cuvant cu o greutate mai mare îl au statele din acest nucleu dur al UE”, a punctat Chifu.

Beneficii de imagine și de strategie pentru România

Sumitul de la Sibiu a adus României atât beneficii de imagine, cât și de strategie pe termen lung.

Și asta pentru că obiectivele țării noastre în privința extinderii UE, dar și pe componenta de apărare și de cooperare între statele membre sunt cuprinse în Declarația de la Sibiu.

„Sibiul a fost capitala Europei, iar prezența proeuropeană a cetățenilor Sibiului este un element pozitiv la capitolul imagine. Din punct de vedere al substanței, ne uităm la Declarația summitului și vedem exact țintele României: Uniunea Europeană a porților deschise tradusă în capacitatea de extindere, dorința de transformare a vecinătății în sensul apropierii valorilor și principiilor respectate, al comerțului, inclusiv al capacității economice al acestor state, care sunt în Parteneriatul Estic. Deci, iată elemente de politică directă, care se regăsesc acolo, în Declarație, așa cum se regăsește și dimensiunea de apărare, cooperarea dintre UE și NATO, iar în subsidiar rolul SUA în apărarea și unitatea Europei. Cred că aceste lucruri de politică mare, acceptate de toate cele 27 de state membre, reprezintă realizarea cea mai importantă pentru România, în ce privește componenta politică”, a spus Chifu într-o analiză a beneficiilor summitului de la Sibiu pentru România.

De asemnea, nu trebuie trecut cu vederea faptul că s-a discutat despre cum vor arăta instituțiile europene după alegerile europarlamentare din 24 – 26 mai.

Chiar dacă aceste discuții nu au fost făcute publice, ele au existat în cadrul summitului de la Sibiu, cu România ca partener de încredere la masa discuțiilor.

„Nu ignor dezbaterea pe agenda strategică, România a avut un cuvânt greu de spus, așa cum dezbaterea ulterioară despre pozițiile și postura diferitelor instituții europene, după alegerile europarlamentare, s-au desfășurat tot în cadrul acestui summit. Chiar dacă nu sunt vizibile astăzi aceste elemente discutate, chiar dacă în cazul agendei strategice vor mai urma consultări, elementele de bază au fost stabilite la Sibiu și aici a avut și România influență”, a conchis Iulian Chifu.

Despre analiza făcută de profesorul universitar Iulian Chifu privind alegerile europarlamentare, pericolul dezinformării și al amestecului Rusiei în campania electorală, vom scrie într-un articol viitor.

Video: Emisiunea "Serviciul de noapte" cu Maria Țoghină, ediția din 14 mai 2019