Bacalaureatul și Evaluarea Națională, între rezultate și analize

Emoțiile examenelor școlare au trecut, rămân în urmă notele și analizele.

Vineri, Ministerul Educației a anunțat rata finală de promovare din sesiunea de vară a Bacalaureatului, aceasta fiind de 69,1%, după ce înainte de contestații, procentul era de 63,78%.

La Evaluarea Națională procentul de promovare este de 73,12% .

Ce arată mai exact aceste cifre și care sunt problemele din spatele celor mai importante examene din învățământul românesc, sunt probleme aflate în analiza “Serviciului de noapte”.

Vișoianu: Trebuie să ne întrebăm ce facem cu copiii care nu iau Bacalaureatul

Procentele de promovare ale examenelor de Evaluare Națională și de Bacalaureat se înscriu într-o tendință a anilor precendenți și arată unde se află sistemul de educație din România.

Există țări europene care au medii mai mici decât Romania, sunt altele care au medii mai mari, cum este Franța, cu un procent de promovare de peste 80%.

Problema esențială nu este neapărat procentul de promovare, ci mai ales ce se întâmplă cu copiii care nu iau acest examen și cum pot fi integrați pe piața muncii, spune Daniela Vișoianu, expert în educație, președina Coaliției pentru Educație.

„Nu trebuie să facem un capăt de țară din cât de mulți iau examenul de bacalaureat, trebuie să ne întrebăm însă, ce se întâmplă cu copiii care nu iau acest examen. Au avut o rută de formare inițială potrivită lor, au fost în liceul potrivit, au ajuns pe ruta profesional-duală, tehnologică? Doar o treime dintre elevii de la liceele tehnologice au luat examenul de bacalaureat, pentru restul de două treimi este certă calificarea de nivel IV. Ei chiar sunt niste tehnicieni care pot să fie de mâine valizi, usor de integrat pe piața fortei de muncă? Specializările pe care le-au urmat patru ani de zile sunt valide? Știu aceștia meserie potrivit celor patru ani de studii pe care le au? Acestea sunt întrebări care ar trebui să ne preocupe”, susține Daniela Vișoianu.

Potrivit acesteia, ar trebui analizate două aspecte: unul este legat de nivelul de cunoștințe cu care elevii finalizează clasa a VIII-a și al doilea se referă la modul de alegere a liceului, în funcție de competețele și abilitățile fiecărui elev.

Totodată, copiii care nu mai continuă școala după gimnaziu reprezintă marea pierdere a societății.

“Atenție! Din copiii care termină clasa a VIII-a și sunt înscriși la liceu, unii pur si simplu nu ajung în clasa a IX-a, din cauza condițiilor sociale, alții merg până în clasa a X-a pentru că este învațământ obligatoriu, după care nu mai continuă. Acești copii sunt marea pierdere“, avertizează Daniela Vișoianu.

Pe de altă parte, pentru a avea rezultate bune la cele două examene școlare, ar trebui făcute ajustări încă din ciclul primar, iar parcursul elevului trebuie urmărit până la gimnaziu.

“Ar trebui să ne uităm mult în spate, la ciclul primar, dacă nu chiar la grădiniță. În sistemul educațional există o inechitate uriașă. Se văd diferențele încă de la copiii care merg la grădiniță, față de cei care nu urmează cursurile gradiniței. Un copil nu abandonează școala, un copil întâi este abandonat de școală, de învățătoarea lui. Ajustările trebuie făcute în ciclul primar și apoi în ciclul gimnazial”, punctează Vișoianu.

Deprofesionalizarea corpului didactic

Una dintre problemele cu care se confruntă în prezent învățământul românesc este deprofesionalizarea corpului didactic.

Unii dintre profesori nu au o pregătire solidă și nici tehnici pedagogice bine însușite.

“Trebuie să recunoaștem că în ultimii 20 -25 de ani, în România nu au ajuns la catedră cei mai buni profesori, nici pe disciplină și nici pe tehnici pedagogice. Nu poți avea așteptări de la dascăli care ei înșiși au avut note mici. Tinerii care devin profesori au nevoie de mult antrenament în învățarea inițială pentru a putea să se ducă la catedră pregătiți. Noi acești profesori nu-i mai avem în sistem”, a mai spus președinta Coaliției pentru Educație.

București: Unul dintre cele mai bune procente de promovare la Bacalaureat

În Capitală, procentul de promovare a Bacalaureatului este de 74,5%, după afișarea rezultatelor finale.

Este unul dintre cele mai bune procente obținute în ultimii cinci ani, spune inspectorul general al municipiului București, Ioana Mihaela Neacșu în interviul acordat în exclusivitate “Serviciului de Noapte“.

Inspectoratul are însă în vedere măsuri pentru îmbunătățirea rezultatelor, în special la liceele tehnologice, unde procentul de promovare este sub 20%.

“La nivelul unităților de învățământ tehnologic am avut un procent mic. Se discută ideea unui bacalaureat diferențiat, un bacalaureat teoretic, științific, care ar permite accesul la studii în învățământul superior, versus un bacalaureat tehnologic, care să permită doar certificarea absolvirii cursurilor liceale, cu posibilitatea continuării în universități. Putem discuta oportunitatea introducerii mediei minime de 5 pentru admiterea la liceu, astfel încât să nu mai fim confruntați cu ideea de a avea absolvenți cu note 2 și 3 admiși în învățământul liceal“, a spus inspectorul general al municipiului București, Ioana Mihaela Neacsu.

Totodată, în București s-au inițiat măsuri de tip remedial, adică acele cursuri de pregătire suplimentare, care se desfășoară deja în multe școli gimnaziale din Capitală.

Gabriela Istrate: Avem nevoie de stratregii coerente

În județul Dâmbovița, rata de promovare a Bacalaureatului este de 60,92%, sub media națională.

“Făcând o analiză, constatăm multe cauze: de la preponderența învățământului gimnazial în mediul rural, la resursele limitate ale multor părinți și până la lipsa de motivație a copiilor. Nici profesorii nu mai sunt așa cum au fost, avem în sistem dascăli care nu empatizează cu elevii și care își fac meseria fără har. Nu putem da vina mereu pe subiecte grele, procentul de promovare este mic și din cauza copiilor care învată din ce în ce mai mai puțin. Poate că de vină sunt și programele școlare mult prea complicate, dar n-aș neglija nici frământările din sistemul de învațământ care s-au resimțit și la nivel local”, spune Gabriela Istrate, profesor de istorie la Colegiul Național Constantin Cantacuzino Tîrgoviște, fost inspector școlar adjunct în județul Dâmbovița.

La toate acestea, se adaugă lipsa unor strategii coerente în educație, care își pun amprenta asupra sistemului.

Fiecare final de an permite efectuarea unor analize, formularea unor concluzii, dar, din păcate, nu aduce și mult așteptatele schimbări ale sistemului de care se vorbește de ani buni de zile.

Video: Serviciul de noapte, ediția din 15/16 iulie 2019