Alfabetizarea digitală, ținta Strategiei de Digitalizare a Educației

Școală modernă, accesibilă, bazată pe resurse și tehnologii digitale - așa ar trebui să arate educația în viitorul apropiat, potrivit Strategiei de Digitalizare a Educației - SMART-Edu, lansată în dezbatere publică de Ministerul Educației și Cercetării până pe 15 februarie.

La finalizarea strategiei au contribuit peste 1.200 de persoane, 72 de experți, 24 de organizații din societatea civilă și 18 companii cu relevanță în domeniul digitalizării.

De asemenea, au fost organizate opt dezbateri în cadrul grupurilor de lucru, pe domeniile de consultare identificate, fiind primite 574 de propuneri în perioada de consultare online.

Pilonii pe care este construită această strategie sunt:

• Competențe digitale relevante pentru transformarea digitală

• Ecosistem digital de educație și formare de înaltă performanță.

Context. De unde plecăm

De aproape un an de zile, școala românească trebuie să facă față unei noi provocări: cea digitală.

Nu putem avea succes în acest parcurs, dacă nu vom conștientiza că avem nevoie și de reforma mentalităților în domeniul educației, o reformă mult amânată, discutată, dar inevitabilă și accelerata în contextul crizei generate de pandemia de COVID19.

“După aproape un an de criză, sistemele școlare sunt obosite, părinții nu sunt în măsură să facă față ‘noului normal’, profesorii sunt în prima linie și au nevoie de sprijin, sărăcia crește și politicile guvernamentale sunt, acolo unde sunt, sub presiunea adoptării unor măsuri care să susțină educația, dar fără a risca sănătatea sau chiar viața celor mulți pe care îi implică”, susține Madlen Șerban, profesor asociat în cadrul Universității din București și expert în Politici Publice pe Educație, unul dintre cei opt coordonatori ai grupurilor de lucru care au creionat Strategia de Digitalizare a Educației - SMART-Edu.

Nevoia unei schimbări majore în educația este cu atât mai necesară cu cât, în octombrie 2020, compania Deloite publica indicele de progres social.

Potrivit analizei făcute pe 163 de țări, în ceea ceea privește accesul la educația de calitate, România este pe locul 116.

“Acest lucru mă obligă să constat că pandemia ne-a ocupat viața, dar noi uităm că educația era în criză înainte de pandemie. Sistemul de educație în România nu era pregătit pentru șocuri și nici măcar pentru criză, pentru că el însuși era în criză. Temerea mea este că, dacă adăugăm criza demografică în care se află România, dacă ne uităm la ce procent din populația școlară cu părinți a părăsit România, s-ar putea să ajungem la niște neliniști”, a afirmat Madlen Șerban, la Serviciul de noapte cu Maria Țoghină.

Experții avertizează și asupra lipsei de calitate a educației și a dotării precare a școlilor cu echipamente digitale.

“Avem o pondere îngrijorătoare a populației tinere școlare, care nu a beneficiat deloc de educație. Avem o pondere semnificativă care a beneficiat de educație de slabă și foarte slabă calitate. Și atunci, rolul oamenilor angrenați în procesul predării este esențial, înainte de a discuta despre înzestrarea tehnologică. Avem apoi o problemă cronică privind gradul de înzestrare a școlilor cu calculatoare și acces la internet. Avem de-a face și cu o pondere relativ mică de copii fericiți care au avut calculatoare conectate la internet și școli mobilizate foarte bine din punct de vedere administrativ și tehnologic și care au intrat în criza Covid pregătite pentru educația on-line. Aici am avut de-a face cu ONG-uri și asociații de părinți foarte implicați, în sensul de a opta pentru acea educație digitală considerată opțională în curricula școlară pentru clase primare si care, cu costuri suportate din buzunarul propriu, au reușit să compenseze ceea ce sistemul public de învățământ nu asigura“, spune Andreea Paul, conf. univ. dr. ASE, președinte INACO și unul dintre cei 8 coordonatori ai grupurilor de lucru care au lucrat la Strategia de Digitalizare a Educației - SMART-Edu.

În statistici, toate aceste lipsuri plasează România pe locuri codașe: 43% dintre românii cu vârste cuprinse între 16 si 74 de ani au competente digitale reduse; locul 50 în rândul ţărilor care au participat la testele PISA; 37% dintre profesori se consideră utilizatori avansaţi ai noilor tehnologii, iar 53% se considera utilizatori de nivel mediu, dar nu neapărat utilizatori ai platformelor educaționale; 50% din directorii de şcoli declară că procesul educațional din şcolile lor este afectat de ...dispozitive de tehnologie digitală insuficiente sau necorespunzătoare.

Condamnați să schimbăm procesul educational

Pentru ca procesul educațional să corespundă noilor cerințe de pe piață, să pună în centrul actului educațional elevul, iar alfabetizarea digitală să facă parte integrantă din școala viitorului, “suntem condamnați să schimbăm semnificativ tot ceea ce s-a întâmplat în școala românească până acum”, susține Andreea Paul.

“Folosirea tehnologiilor digitale: dacă în anii ’80, primele calculatoare au apărut în unele școli, principiul învățării ‘Folosește-ți propriul tău dispozitiv‘ a fost posibil mult mai târziu, abia în 2010, atunci când prețul acestor device-uri a fost accesibil publicului larg. Acum, folosirea textelor de referință este înlocuită de google-ing, de motoarele de căutare. Apoi calculatorul, ipad-ul, laptopul înlocuiesc creionul și hârtia. Profesorul din sala de clasă este înlocuit de un profesor din orice colț al lumii, la orice oră. Sper ca în anii imediat următori, strategia de digitalizare a educației să pornească cu personalizarea parcursului de învățare, să se adapteze la nevoile fiecărui copil în parte, iar noile tehnologii digitale tocmai asta reușesc să facă: să eficientizeze procesul de învățare“.

Alfabetizarea digitală, ținta Strategiei de Digitalizare a Educației

Țintele pe care strategia de Digitalizare a Educației - SMART-Edu, le propune sunt următoarele: 90% din populația României să fie alfabetizată digital, formarea a 82% din populația cu vârsta cuprinsă între 20 și 34 de ani pentru meserii emergente, în vederea inserției cu succes pe piața muncii, și dotarea tuturor unităților de învățământ din România cu infrastructură și resurse tehnologice adaptate schimbărilor permanente.

Concret, strategia prevede începerea alfabetizării digitale a copiilor încă din grădiniță, ceea ce ar permite în câțiva ani ca la examenele naționale pentru clasele a II-a, a IV-a și a VI-a sau testările PISA să se folosească tehnologia.

Strategia are în vedere și infrastructura necesară digitalizării și conexiune la internet în toate școlile, formarea profesorilor, cursuri de formare pentru părinți, curriculum școlar pentru meserii emergente.

După punerea în dezbatere a strategiei, pentru ca aceasta să fie implementată ar trebui ca documentul să fie adoptat de Guvern și bugetat pe măsură.

“Avem de trecut un hop mare politic: adoptarea acestui document strategic elaborat de societatea civilă, cot la cot cu reprezentanții Ministerului Educației. Strategia ar trebui, printr-o decizie guvernamentală, să devină document oficial, dublat de un plan serios de acțiune la care să ne mobilizăm cu toți. Fără un buget consistent – minim 6% din PIB - nu avem nicio șansă“, spune Andreea Paul.

O educație eficientă și de calitate ar trebui să anticipeze nevoile capitalului uman, dar și cerințele pieței, în strânsă legătură cu dezvoltarea economică a societății.

“Educația trebuie să fie capabilă să anticipeze, alături de cei care anticipează dezvoltarea economică, de ce fel de capital uman este nevoie pentru ca această țară să aibă o capabilitate pentru a fi înaintea vremurilor și nu numai să răspundă la cerințele și frustările angajatorilor“, a conchis Madlen Șerban, profesor asociat în cadrul Universității din București și expert în Politici Publice pe Educație.

Video: Emisiunea Serviciul de noapte cu Maria Țoghină, ediția din 25/26 ianuarie 2021, poate fi urmărită în link-ul de mai jos

https://www.facebook.com/romaniaactualitati/videos/887174558709364