Adevăruri nespuse despre Revoluția Română din 1989

16-17 decembrie ‘89 reprezintă pentru români zilele care au dat semnalul schimbării României. Sunt zilele în care românii au început lupta pentru libertatea lor cu prețul vieții.

În 16 decembrie Revoluția a început la Timișoara, iar 21 decembrie este considerată prima zi a Revoluţiei în Bucureşti.

Desfășurată între 16 și 25 decembrie, Revoluția a însemnat proteste, lupte de stradă și demonstrații desfășurate în România, care au dus la căderea președintelui Nicolae Ceaușescu și la sfârșitul regimului comunist din România.

Înainte de Revoluția Română, toate celelalte state est-europene trecuseră în mod pașnic la democrație, dar România a trecut printr-o revoluție violentă, în care conducătorii comuniști au fost executați.

A fost sau nu Revoluție?

Acum, la 30 de ani de la Revoluție rămân încă multe întrebări care nu și-au găsit răspunsul.

La “Serviciul de noapte“ cu Maria Toghină, istoricul Adrian Cioroianu a oferit câteva răspunsuri la marile întrebări ale Revoluției.

“Eu cred că a fost o revoluție, pentru că o revoluție se judecă după consecințele ei. Sigur că a început ca o revoltă la Timișoara, apoi a fost o lovitură de palat la București în care eșalonul doi și-a luat revanșa asupra eșalonului unu și probabil a contat și amestecul unor țări vecine. Dincolo de revoltă, dincolo de lovitura de palat, după ani de zile putem spune că prin consecinte, prin ceea ce eram atunci și ceea ce suntem azi, 1989 a fost o revoluție”.

Adrian Cioroianu își amintește cum a trăit primele zile ale Revoluției și subliniază importanța schimbării care a marcat România.

“Schimbarea este una substanțială și nici nu se compară Romania din 1989 cu cea de acum. Eu însumi începusem facultatea și între două examene am aflat de ce se întâmplă la Timișoara. Vorbeam între noi, colegii, aproape dându-ne coate: ‘Ai auzit ce se întâmplă la Timișoara?’ Dar așa, cu teamă mare. Simplul fapt că așa ceva nu mai e de conceput azi, acum orice se discută în piața publică, mi se pare o diferență de la cer la pământ”.

Revoluția Română în context internațional

În 1989 majoritatea statelor din estul Europei aveau să se debaraseze de comunism, în urma unor procese ample reformatoare, în Ungaria şi Polonia printr-o ,,revoluţie de catifea”, în Cehoslovacia prin înlăturarea paşnică de la conducere a liderilor comunişti (lovituri de stat) în Bulgaria şi RDG sau printr-o revoluţie sângeroasă în România.

Revoluția Română trebuie privită în context international, spune istoricul Adrian Cioroianu.

El avansează ideea că la noi, comunismul a fost unul national, nefiind asimilat unei forțe de ocupație, cum a fost in Polonia, Ungaria, Germania Democrată sau Cehoslovacia.

“Nu e România chiar singura țară cu morți și răniți. Eu vă propun următoarea lectură: la noi nu mai era armata sovietică, la noi comunismul a fost unul național. La noi, în Iugoslavia și în Albania. Toate aceste țări au avut probleme. Inutil să vă aduc aminte ce sânge a curs în Iugoslavia. Că știm cu totii ce a însemnat destructurarea Iugoslaviei pe fondul unor tensiuni religioase, etnice, geopolitice. Eu cred că atunci când noi ne comparăm cu Polonia greșim pentru că nu sunt aceleași datele, din multe puncte de vedere. La capitolul economic eram cu mult în urma lor, economia noastră era mult mai etatizată decât ca cea a Poloniei, inițiativa particulară era cu mult înaintea noastră. Si pe de altă parte, există acest detaliu: că neavând armata sovietică în țară comunismul nostru nu era asimilat unei forțe de ocupație, cum a fost în Polonia, Ungaria, Germania Democrată sau Cehoslvoacia. La noi comunismul era unul național. Dacă te ridicai împotriva lui Ceaușescu puteai fi acuzat că ești părtaș rușilor. Vezi cum s-a întâmplat cu echipa Militaru, fostul ministru al Apărării, despre care știm azi că juca pe partituri străine atunci, adică rusești. Vedeți cât de nuanțată este realitatea și asta explică și numărul de morți”.

Adevărul despre Revoluție este greu de aflat, având în vedere manipularea și interesele din jurul evenimentelor de atunci, dar perspectiva istoricului Adrian Cioroianu poate conduce la informații, care, puse cap la cap dau o imagine de ansamblu.

“Din punct de vedere al istoricului nu vom afla adevărul pentru că acesta este datul tuturor acestor mișcări de o amplitutidine foarte mare în care încap și haos și manipulare, interese autohtone și străine. Lucrurile sunt complicate și experiența mea de profesor de istorie mă avertizează că, din păcate, nu vom avea prea curând întregul fir al adevărului desi noi, în sinea noastră, știm ce s-a întâmplat. Doar că avem rețineri în a spune. E clar că unul dintre vecinii noștri de la est a fost implicat. E limpede că ce s-a întâmplat la noi a fost un program care a scăpat de sub control la un moment dat. Noi, în decembrie 1989, urma să devenim o țară cu un comunism de tip gorbaciovist, un comunism luminat, un partid comunist ceva mai uman, dar tot un partid unic. Cei care l-au dat jos pe Ceaușescu si au decis omorârea lui nu se gândeau că intrăm în NATO sau în UE. E drept că nici noi nu ne așteptam. Era un orizont mult dincolo de imaginația noastră”.

Acum, la 30 de ani de la Revoluție, avem o certitudine: schimbarea este una fundamentală și trebuie să fim conștienți de faptul că și cea mai fragilă democrație este mai bună decât o dictatură.

”Cum arată România la 30 de ani de la Revoluție? Avem nenumărate motive de a fi nemulțumiți, dar pe de altă parte, schimbarea este una fundamentală, una istorică, Astăzi, cu toate defectele noastre, cu toate hibele democrației noastre, suntem într-o situație incomparabil mai bună decât ce eram în 1989 și chiar în 1990. Pentru că cea mai fragilă democrație e totuși mai bună decât o dictatură”, a conchis istoricul Adrian Cioroianu.

Manifestări artistice dedicate Revoluției

Moment esențial în istoria noastră comtemporană, Revoluția din decembrie 1989 devine și parte a patrimoniului național cultural prin acte artistice ale unor tineri extraordinari.

Astfel, Regal de Balet pune în scena “Revolta”, primul spectacol de balet inspirat de Revoluția Română.

Spectacolului-eveniment i s-au alăturat și coregraful Vanda Ștefănescu și Gigi Căciuleanu.

Folosindu-se de limbajul dansului și grația mișcărilor corpului, Revolta descrie ce a însemnat pentru români lupta pentru libertate și democrație.

După premiera de la București de acum trei luni, pe 16 decembrie spectacolul s-a jucat la Timișoara, în prezența președintelui Klaus Iohannis.

Organizatorul spectacolului, Mihai Cacoveanu – Asociația Nevoie de Educație, soliștii Valentin Stoica și Răzvan Cacoveanu – balerini la Opera Națională din București au vorbit, la “Serviciul de noapte” cu Maria Țoghină despre acest spectacol care s-a bucurat de succes.

”Ne-am revoltat artistic, am vrut să aducem aminte de acele momente printr-o formă neabordată până acum, baletul neoclasic si contemporan. Viziunea doamnei Stefănescu, coregraful care nu a trăit Revoluția, mi s-a părut foarte reușită. Faptul că nu a trăit acele evenimente a condus-o să producă un act artistic desăvârșit”, a spus organizatorul spectacolului Mihai Cacoveanu.

Premiere marca Radio România la 30 de ani de la Revoluție

Radio România este singurul post de radio care a transmis în direct evenimentele din decembrie 1989.

Acum, la 30 de ani de la Revoluție, vine cu două premiere inedite care amintesc despre evenimentele de atunci: o piesă de teatru regizată de Ilinca Stihi și audiobookul de mărturii “Radio-istorii 21 – 25 decembrie 1989”.

Regizoarea Ilinca Stihi povestește despre piesa de teatru la care încă se lucrează.

”Eu am ales să nu vin nici cu justețea istoriei, nici cu imersiunea totală în acele momente din 1989, ci cu o privire de acum într-acolo. Este un act artistic care vizează un anumit moment istoric, dar fără a fi o reproducere istorică. Cred că este o redare a stării mele vis-a-vis de ce s-a întâmplat atunci” .

Piesa de teatru este una inedită, pentru că s-a filmat în exterior, regizoarea și actorii încercând reproducerea fidelă a ambianței și a vuietului din zilele Revoluției.

A fost un efort uriaș, atât al echipei regizori-actori, cât și al personaului tehnic.

”Filmările s-au făcut în exterior, folosind sunete naturale, nu create în studio. Am avut oportunitatea să aducem o Dacie care a aparținut Miliției și care a făcut mai multe ture, să o auzim din diferite perspective. Filmările au fost făcute într-o parcare de la marginea Bucureștiului, să reconstituim sunetele din 1989. Suntem aproape de final de montaj, vineri noapte, pe 20 decembrie, vă așteptăm la o premieră pe unde radio la Radio România Actualități”, a spus Ilinca Stihi.

Audiobook ”Radio-istorii 21 – 25 decembrie”

Un alt proiect marca Radio România este albumul ”Radio-istorii, 21 – 25 decembrie 1989”, de Silvia Iliescu, Carmen Ionescu și Octavian Silvestru, colegii nostri de la Agenția de presă RADOR a Societății Române de Radiofuziune.

Audiobook-ul este un volum inedit, pentru că este construit pe mărturiile angajaților Radio România, care au fost de serviciu în zilele în care Radioul Public a transmis în direct momentele Revoluției din decembrie 1989.

”Aduce ceva foarte interesant pentru că tot volumul este bazat pe interviuri de istorie orală, interviuri realizate cu colegi de-ai nostri din Radio care au fost la serviciu în zilele Revolutiei. Tot volumul se bazează pe amintirile lor, se citeste cu sufletul la gură pentru că se pot găsi printre rânduri emoția, bulversarea, teama, uneori și aspecte ridicole sau amuzante. Este un volum care se poate citi ușor, nu este doar un volum dedicat cercetătorilor sau profesorilor”, a mărturisit Carmen Ionescu, managerul Agenției de presă RADOR, la ”Serviciul de noapte” cu Maria Țoghină.

Albumul va fi lansat de Editura Casa Radio pe 20 decembrie la Sala Radio, în prezența colegelor Carmen Ionescu și Silvia Iliescu, coatoare ale albumului.

Video: Serviciul de noapte cu Maria Țoghină, ediția din 16/17 decembrie 2019