Sărbătoarea naţională a iei, marcată în peste 50 de ţări

ROMÂNII DE PRETUTINDENI RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (25 iunie, ora 22:10) -Realizator: Amalia Bojescu - În ediţia de astăzi sărbătorim ia, cămaşa noastră tradiţională, care din această săptămână are oficial ziua ei naţională.

Evenimentul se va marca în peste 50 de ţări şi 300 de localităţi de pe şase continente, fiind un model de diplomaţie culturală.

În gara din Anvers, Belgia, a fost o adevărată explozie de culoare. Cămăşile noastre tradiţionale au fost în centrul atenţiei, la fel dansul şi tradiţiile româneşti. Vorbim şi despre evenimentul "Sărbătoare la castel", care se încheie mâine în Belgia - o manifestare inedită, care a promovat deopotrivă cultura şi patrimoniul belgian. 20 de evenimente cu peste 100 de invitaţi, muzică veche, expoziţii de artă, divertisment pentru copii şi adulţi, în cadrul încântător al celor mai frumoase castele din Valonia, care în mod normal nu se vizitează.
*
Ia, cămaşa noastră tradiţională, va fi celebrată oficial în fiecare an pe 24 iunie, după ce în această săptămână a fost promulgată legea care instituie această zi. Ia tradiţională a fost celebrată în Senatul României printr-o expoziţie cu peste 60 de cămăşi tradiţionale argeşene, muscelene, dar şi maramureşene. România şi Republica Moldova au depus la UNESCO dosarul cămăşii cu altiţă, ce aşteaptă să fie aprobat pentru ca ia românească să intre în patrimoniul mondial cultural imaterial.

Reporter: Alina Stănuţă - Costume populare vechi, unele de peste 200 de ani, au putut fi admirate în foaierul Senatului. Peste 60 de exponente tradiţionale din zona Argeşului şi din Maramureş au încântat invitaţii.
-: Sunt îmbrăcată cu un costum /care/ a luat în 1975 premiul I la un concurs internaţional din Salzburg. Costumul are trecut de un vers jumătate, ca vârstă, dar vedeţi ce frumos se păstrează! În Las Vegas, când am intrat în sala de congres, am văzut venind spre mine foarte multă lume, şi m-am speriat... Cine credeţi că erau? Românii noştri din lumea întreagă, veniţi la congres! Au lăcrimat, au avut, aşa, un moment de maximă emoţie...

*
Reporter: Şi copiii din Argeş au venit cu bucurie la Senat să ne arate portul popular.
- Cu ce eşti îmbrăcată?
-: Cu o ie tradiţională, cusută manual. Avem un albastru închis, un gri şi galben.
Reporter: Ce înseamnă pentru tine să porţi această ie?
-: Este o binecuvântare, deoarece pot să reprezint istoria României şi portul popular. Pentru mine înseamnă chiar identitatea României şi cine sunt eu!
*
Reporter: Ce înseamnă pentru tine să porţi o ie?
-: Înseamnă că duc tradiţia mai departe şi că nu se uită.
Reporter: Şi de unde ai această ie?
-: De la străbunica mea.
Reporter: Cam câţi ani poate să aibă ia?
-: 80 de ani...

*
Reporter: Pentru ambasadorul Republicii Moldova la Bucureşti, Victor Chirilă, ia reprezintă un papirus românesc prin care vorbesc cultura şi tradiţiile populare.

Victor Chirilă: Am fost surprins să aflu că acele motive florale şi geometrice n-au fost şi nu sunt alese aleatoriu. Ele, de fapt, ne vorbesc despre tradiţiile şi viziunile oamenilor de atunci. Motivele florale ne arată cât de importantă a fost şi este natura pentru români. Motivele geometrice... cum ar fi, de exemplu, cercul, ne vorbeşte despre soare; soarele care ne hrăneşte, soarele care ne dă viaţă, soarele care, de fapt, reprezintă Divinitatea. Acest papirus nu este unul egiptean; este un papirus românesc viu, tradiţiile sunt vii.

*
Prezent la evenimentul din foaierul Senatului, preşedintele ICR, Liviu Jicman, a menţionat că ia românească este un element de patrimoniu cultural naţional şi universal, care reprezintă una dintre resursele de imagine importante.

Liviu Jicman: Ia românească are cel puţin trei valenţe extrem de importante - de altfel, foarte ofertante ca instrument de promovare internaţională şi de diplomaţie culturală. Este cel mai cunoscut element vestimentar al portului românesc, deja un brand de ţară foarte puternic, este un tablou al istoriei din spaţiul românesc din timpuri foarte vechi şi este un meşteşug încă viu - din fericire, în proces de revitalizare.

Ziua Universală a Iei, sărbătorită în Gara din Anvers

Realizator: Comunitatea românească din Belgia a furat startul şi a sărbătorit în avans Ziua Universală a Iei, cămaşă noastră tradiţională, şi nu oriunde, a fost ales un loc special, să spunem, Gara din Anvers. De ce, doamna profesoară Oana Topală?

Oana Topală: Comunitatea românilor din Belgia a sărbătorit, aşa cum aţi spus, în avans Ziua Universală a Iei printr-un eveniment excepţional care a avut loc în Gara din Anvers. Pe lângă faptul că este o gară este şi un obiectiv turistic, un monument foarte interesant.

Realizator: Au fost românii mândri să poarte cămăşile noastre tradiţionale. Cred că a fost o explozie de culoare acolo, în gară.

Oana Topală: A fost o explozie de culoare, o explozie de bucurie, o explozie de mândrie aş spune, pentru că acesta este sentimentul pe care l-am remarcat pe feţele tuturor celor prezenţi, fie bărbaţi, fie femei, fie copii, un sentiment de mândrie. Ia pe care o purtau a reprezentant şi o reprezintă nu numai o haină, o cămaşă foarte frumoasă, ci şi un mod de a se lega sau de a se relega de rădăcinile din România.

Realizator: Şi cred că foate multe românce au venit cu aceste creaţii minunate de acasă, de aici, din România, probabil moştenite de la mame, de la bunici.

Oana Topală: Aşa este, iile pe care le-au purtat cei prezenţi sunt ii care vin din lada de zestre, astfel încât sunt ii moştenite, ii care se dau din generaţie în generaţie, de la mamă la fiica. Cea ce am văzut, ceea ce am simţit a fost mândrie, toată lumea a fost mândră că poartă această ie, această bluză tradiţională. Ziua Universală a Iei a devenit o tradiţie în oraşul Anvers din Belgia, pentru că, iată, anul acesta suntem la a 8-a ediţie a Zilei Universale a Iei.

Realizator: Cum au văzut străinii? Au fost curioşi să afle mai multe despre ia noastră românească?

Oana Topală: Da, şi aici ar trebui să spun că este meritul celor care organizează şi au organizat şi anul acesta, deci, Ziua Universală a Iei şi mă refer la Bianca Stoicheci, la Florinela Petcu, cele care pun suflet şi organizează an de an această Zi Universală a Iei. Anul acesta la Anvers am avut privilegiul de a o avea printre noi pe Andreea Diana Tănăsescu, cea care este la originea mişcării La blouse roumaine.

Realizator: Doamna profesoară Oana Topală, ce înseamnă pentru românii din afara graniţelor să-şi păstreze iată tradiţiile, portul popular?

Oana Topală: Este un mod de a-şi arăta rădăcinile, pentru că, iată, românii sunt cam peste tot şi măcar o dată pe an, pe 24 iunie, de Ziua Universală a Iei, românii îşi scot din lăzile de zestre aceste costume tradiţionale remarcabile, aceste bluze, aceste ii pe care femeile le poartă cu foarte multă mândrie şi le transmit din generaţie în generaţie. Gara din Anvers este şi un obiectiv turistic foarte impresionant. Gara din Anvers, deci, a permis pasagerilor, turiştilor să asiste la acest eveniment foarte impresionant, şi foarte colorat, şi foarte vesel aş spune. Foarte mulţi străini s-au oprit, au făcut fotografii, au făcut mici videoclipuri, mulţi dintre ei au vorbit cu noi, am auzit în limba franceză, am auzit în limba neerlandeză, am auzit în limba engleză, în limba germană, în italiană. Deci, foarte mulţi străini, foarte curioşi şi foarte impresionaţi de ceea ce vedeau, către casă evident am plecat îmbrăcate cu ia şi străinii ne opreau pe stradă şi ne întrebau din ce ţară venim, de unde este acest port, ce semnifică el, astfel încât, iată, evenimentul nu a trecut neobservat nici în gară, dar nici pe stradă.

Realizator: A fost un colţ de România acolo, în Belgia.

Oana Topală: A fost un colţ de România, da, aici în Belgia şi lucrul acesta a plăcut, nu doar comunităţii româneşti care participa la eveniment, ci şi străinilor care au fost martorii mândriei pe care au adus-o românii acolo.

Audio: Românii de pretutindeni, ediția din 25 iunie 2022. Realizator: Amalia Bojescu