Lucrătorii invizibili din Italia. Migranți exploatați la locul de muncă

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (23 iulie, ora 22:12) - Emisiunea "Românii de pretutindeni" - Realizator: Luminiţa Voinea

Reporter: Elena Postelnicu - Lucrătorii invizibili din Italia sunt acei migranţi, printre care şi români, exploataţi la locurile de muncă.

Fenomenul, alături de cel al femeilor agresate sexual, este în creştere, în special în insula Sicilia.

Pentru prevenirea acestuia îşi dau mâna atât români, cât şi italieni. Un prim pas este conferinţa "Condiţia femeii şi a copilului în contextul migraţiei", organizată la Acate, provincia siciliană Ragusa.

Acţiunea face parte din programul RECHubs, finanţat prin Justice Programme al Uniunii Europene, în care asociaţia Imago Mundi, CISS ONG şi Radio România sunt parteneri.

În acest an, accentul s-a pus pe fenomenul exploatării din sectorul agricol şi traficul de fiinţe umane.

Corespondenta Radio România Actualităţi Elena Postelnicu transmite:Conferinţa de la Acate, din Sicilia, cu tema "Violenţei împotriva femeilor şi a copiilor, protecţie şi prevenire în mediul rural" a pus accentul în special pe fenomenul traficului de fiinţe umane şi ale exploatării din sectorul agricol.

Potrivit preşedintelui organizaţiei CISS - Cooperare Internaţională Sud-Sud -Sergio Cipolla, din Italia, există în prezent aproximativ 200.000 de persoane la nivel naţional care suferă în urma unor astfel de abuzuri la locurile de muncă.

Sergio Cipolla: Desigur, sunt cifre estimative, deoarece numeroşi lucrători la negru evită să facă parte din astfel de statistici. Astfel, potrivit estimărilor noastre, anul trecut existau între 170.000 şi 210.000 de astfel de lucrători la negru exploataţi în special în agricultură. Cel puţin 50% dintre ei se află în partea de sud a Italiei, posibil chiar şi mai mult.

Reporter: Ce se poate face pentru a-i ajuta pe aceşti migranţi exploataţi la locurile de muncă?

Sergio Cipolla: Autorităţile trebuie să solicite să se respecte legea. Aş vrea să spun un proverb sicilian: din păcate, câinele muşcă întotdeauna persoana mai sensibilă. Este nevoie de legalitate, dar nu acea legalitate prin care sunt lovite şi mai multe persoanele deja victime, cum, din păcate, se întâmplă. Nu trebuie repatriat un migrant imediat ce el denunţă că este exploatat. Este nevoie de un alt plan de legalitate faţă de cei care exploatează aceste persoane şi în acelaşi timp este nevoie de o muncă serioasă în colaborare. Societatea civilă nu poate să rezolve singur această problemă, la fel cum nici statul nu poate să acţioneze singur în fiecare localitate în parte. Anul trecut au avut loc aproximativ 100 de operaţiuni judiciare, însă la 200.000 de cazuri sunt foarte, foarte puţine.

Realizator: Acesta este al doilea an consecutiv când Radio România şi Imago Mundi se implică în acest proiect din Sicilia. Preşedintele Asociaţiei, Constantin Dedu:

Constantin Dedu: Partenerii noştri au avantajul de a lucra şi de a-şi desfăşura activitatea în zona Ragusa din Sicilia şi ceea ce m-a încântat pe mine în mod deosebit a fost să văd faptul că ei lucrează direct cu femeile de aici din zonă şi cu copiii, desfăşoară activităţi în folosul şi în sprijinul lor, fac eforturi pentru a-i informa asupra drepturilor pe care le au, ceea ce bineînţeles ne bucură foarte mult, pentru că în acelaşi timp noi în România încercăm cumva de cealaltă parte să le sprijinim pe femeile care au fost cumva victime ale exploatării prin muncăm, să creştem conştientizarea şi a populaţiei locale şi a comunităţilor din zona de nord-est a Moldovei asupra pericolelor pe care le implică de multe ori acest fenomen al muncii în străinătate, asta şi pentru că foarte mulţi au o imagine şi o percepţie cumva eronată, cred că în occident totul este ok, este în regulă, ceea ce nu este întotdeauna adevărat, din păcate.

Reporter: Campanie de informare facem şi noi foarte mult în ţară, la Radio România Actualităţi. Ce ar trebui să se mai facă pentru a micşora aceste cazuri de femei care vin aici în Italia şi sunt exploatate?

Constantin Dedu: Cât mai multă informare şi probabil o mai mare implicare şi a autorităţilor locale şi a comunităţii în acest fenomen. De multe ori, chiar cei care vin aici la muncă şi uneori îndură condiţii foarte grele, din păcate, poate din ruşine, poate din nevoia de a arăta cumva că au obţinut un succes, dau această imagine şi percepţie a bunăstării pentru cei de acasă, ca să ascundă faptul că se confruntă aici cu probleme.