Vinul de Zoreşti – fata frumoasã a Buzãului

Viţa de vie îţi oferã profit cat sã trãieşti de astãzi pe mâine, spune Constantin Moise, om cu har de la Dumnezeu pentru a-i sluji pe oamenii satului Zoreşti din comuna buzoianã Verneşti, şi, adaugã, tot viticultura este singura ramurã a agriculturii care poate aduce profit.

Mihai Viteazul, Stefan cel Mare, şi mai tarziu boier Bibicu, familiile Episcopeasca şi cea a lui Costache Cralova. Toţi îşi leagã numele de zona Zoreşti şi de Merlot şi Cabernet Suavignon - douã soiuri de viţã de vie care predominã pe pãmantul fertil din comuna Verneşti. La sfârşit de septembrie, despre viţa de vie şi vin se vorbeşte deja cu mâinile lipicioase de struguri abia culeși şi pregãtiţi de mustit.

Este preot la Zoresti, dar abil cultivator de viţã de vie şi producãtor de vin. Constantin Moise a pus pariu cu modernismul şi a dat la o parte linul vechi din lemn. A cumpãrat butoaie noi din inox aduse pe mii de euro din Italia. Numai cã acesta este un caz fericit. Nu toţi proprietarii de terenuri cu vie prelucreazã strugurii.

Mai mult, ca peste tot în Romania, terenuri abandonate sunt din ce în mai multe deşi de la nivelul conducerii agriculturii buzoiene se vãd doar 1 la sutã din cele peste 200000 de ha cultivate ca fiind abandonate.

Și pentru cã vinul are legaturã intrinsecã şi cu poezia, Constantin Moise are gravat pe un butoi cateva versuri dedicate nepotului David:” Vinul de Zoreşti este ca o fatã frumoasã pe care dacã o priveşti te încãlzeşte şi dacã o sãruţi te îmbatã!”

Ascultați un reportaj de Cristina Moise.