Vaslui: Abandonul şcolar, între cifre şi copii fără viitor

Pentru mulţi dintre copiii judeţului Vaslui, mai cu seama de la sate, şcoala poate fi considerată un lux. Haine, rechizite, o igienă personală, fără de care, într-un colectiv, este greu să faci faţă, ba chiar şi drumul către şcoală, greoi de cele mai multe ori, făcut adesea, pe jos sau în microbuze prea strâmte pentru numărul de copii – toate acestea reprezintă condiţii elementare pe care, în mod paradoxal, puţini copii de la ţară le pot îndeplini.

Acolo unde părinţii înţeleg la timp rostul şcolii, lucrurile se schimbă: totul ia formă unei speranţe înverşunate, a unor ambiţii pentru care copiii înţeleg că trebuie să lupte, spre bine lor. Copiii susţinuţi de părinţi motivaţi de la sate învaţă bine, perseverează, vin la liceu, la oraş şi, uneori, îi întrec în rezultate, pe colegii lor, cu posibilităţi materiale incomparabile bune. În alte familii însă, acolo unde metehnele satului vasluian – delăsarea, sărăcia cronicizată, lipsa decenţei, a exemplului personal şi a moralei din familii dezorganizate ori consumul exagerat de alcool – îşi pun amprenta, situaţia se schimbă în rău.

AUDIO:Abandonul şcolar în judeţul Vaslui. Reportaj de Alina Darie / "Obiectiv, România!", 13 septembrie 2016.

Rezultatele şcolare modeste şi, ulterior, abandonul şcolar, arată că familia rămâne, indiferent de cât de mult se străduie şcoală sau sociatatea în ansamblul sau să atragă copiii spre învăţătură, prima responsabilă şi, practic, suportul de baza pentru viitorul copiilor săi.

Abandonul şcolar, efectul familiilor destrămate, al neglijenţei şi al consumului de alcool!

În acest an şcolar, la nivelul judeţului Vaslui, au fost aşteptaţi în bănci, aproximativ 11.500 elevi preşcolari, 21.300 elevi în ciclul primar, 18.900 în cel gimnazial şi 18.500 de elevi în liceu şi şcoală profesională. Datele privindu-i pe elevii care nu au mai vrut sau nu au mai putut să ajungă la şcoală, sunt în curs de procesare, însă, pentru anul şcolar 2014 – 2015, rată abandonului a fost de 1,42%. Este important de spus că această rată se referă strict la numărul copiilor care abandonează cursurile pe parcursul gimnaziului sau al liceului, nu şi la sutele de copii care rămân acasă, după cele 8 clase gimnaziale.

„Abandonul şcolar este un fenomen îngrijorător la nivel naţional şi o preocupare permanentă a tuturor factorilor implicaţi. La nivelul judeţului Vaslui, s-a observat în ultimii ani o tendinţa de scădere progresivă. Astfel, după vârfurile din anii 2012, 2013 când procentele se situau între 2,5 şi 3%, la finalul anului şcolar 2014- 2015 situaţia se prezenţa astfel: Rată abandonului şcolar la finalizarea anului scoalar 2014– 2015 a fost de 1,42%; Cea mai mare rată de abandon este înregistrată la nivelul învăţământului profesional - 4,35%; la nivel liceal - 3,45 %; Rată abandonului din ciclul gimnazial este de 1,78 %; Cea mai mică rată a abandonului se întâlneşte la ciclul primar (0,26%); Rată abandon şcolar mediul urban 1,37%, rată abandon şcolar mediul rural 1,45%. Aşteptăm cu interes ultimele cifre statistice ce vor reliefa situaţia colectării datelor din anul şcolar 2015 – 2016. Dintre cauzele părăsirii timpurii a şcolii pot aminti: provenirea din familii dezorganizate, cu un status socio-economic scăzut (care trăiesc în sărăcie acută şi în care consumul de alcool şi violenţă domestică sunt prezente zilnice); modelul educaţional oferit de părinţi (părinţii au ei înşişi o educaţie precară, cel mult 8 clase); lipsa motivaţiei pentru şcoală a elevilor (şcoală nu mai este o valoare în sine); manifestarea unor comportamente deviante; lipsa performanţelor anterioare; apariţia sarcinii la adolescente; părinţi plecaţi în străinătate, lipsa unei supravegheri din partea părinţilor, lipsa de implicare a familiei în educaţia şcolară a copiilor; inexistentă unui parteneriat real, funcţional între familie şi şcoală; influenţă negativă a grupului de prieteni; acceptul familiei pentru căsătorie, păstrarea tradiţiilor şi obiceiurilor specifice etniei din care fac parte”, a transmis pentru Radio România Actualităţi, inspectorul general al ISJ Vaslui, prof. Gabriela Plăcintă.

Măsuri guvernamentale sunt, dar efectele încă se lasă aşteptate

Dar ar fi părtinitor dacă doar familiei i s-ar atribui toate cauzele pentru care copiii încep să nu mai fie atraşi, parcă mai mulţi de la un an la altul, de învăţătură. Programe guvernamentale, de susţinere a familiei cu greutăţi economice, dar şi cu copii de vârstă şcolară, tot s-au iniţiat (este vorba despre alocaţia de susţinere, condiţionată de prezenţa la şcoală a elevilor, despre programul „laptele şi cornul”, despre acordarea de rechizite gratuite şi nu numai), dar rezultatele consistente ale acestor măsuri încă se lasă aşteptate. Peste 1000 de elevi au rămas fără alocaţie de susţinere a familiei în anul precendent, din cauza absenţelor; rechizitele acordate, spun copiii, sunt puţine în raport cu necesarul util la şcoală, într-un an de zile, iar „cornul şi laptele” este binevenit, însă, dacă s-ar transformă într-o zi, într-o masă caldă, servită la şcoală, ar fi o soluţie grozavă pentru combaterea abandonului şcolar, mai ales într-un judeţ precum Vasluiul.

33% dintre scolile vasluiene, cu WC-ul in fundul curtii!

De altfel, şcoală ştie că are şi ea neajunsurile ei, iar decidenţii din Guvern, Ministerul Educaţiei, Inspectoratele Şcolare promit în fiecare an că le vor remedia, dar toamna nu aduce, din păcate, schimbări radicale. Iată, de pildă, la Vaslui, anul şcolar a debutat cu 33% unităţi de învăţământ, fără autorizaţie sanitară de funcţionara, fără apă curentă, canalizare şi, evident, cu insalubrul WC în spatele şcolii. „Lipsa apei curente şi a canalizării este motivul principal pentru care şcolile nu pot obţine autorizaţia sanitară de funcţionare, deci, din cele 713 şcoli, 241 nu îndeplinesc aceste condiţii”, confirmă conducerea ISJ.

Aproape 100 de suplinitori necalificaţi şi 583 de dascăli suplinitori, pensionari şi personal plătit cu ora

Sunt probleme vechi şi în ceea ce privreste numărul, dar şi calitatea personalului didactic. La începutul acestui an, lucrurile au stat astfel: “În acest an şcolar din totalul de 5131 posturi, 3990 au fost ocupate cu titulari. Din cele 1141 de posturi rămase vacanţe, 687 au fost ocupate 104 cu titulari şi 583 cu pensionari, suplinitori, personal asociat, plata cu ora etc. În acest moment mai sunt 453 de posturi de ocupat în etapele de mobilitate care sunt încă în desfăşurare şi sperăm că până la începerea efectivă a cursurilor să nu avem posturi neocupate. Din păcate va trebui să apelăm şi la personal necalificat. Zilele trecute am organizat concurs pentru aceştia, s-au înscris 167 de candidaţi, au participat 143 din care au obţinut note peste notă 5,00, 98 de candidaţi. Am încercat să-i selectăm pe cei cu potenţial pe care să îi pregătim serios, să le oferim mentorare şi să-i monitorizăm cu ajutorul inspectorilor şcolari de specialitate, a metodiştilor ISJ şi conducerii unităţilor şcolare”, precizează inspectorul şef al ISJ, prof. Gabriela Plăcintă.

Foto: Emanuel, fiul Nicoletei Radu din Dranceni, Vaslui, în faţa cuştii pentru câine pe care a făcut-o singur / Alina Darie.

Părinţii deţin cheia problemei: dragostea şi sacrificiul pentru pentru viitorul bun al propriilor copii!

Cu toate acestea, speranţa există! O ştiu cel mai bine părinţii unora dintre copiii de la ţară, care, oricât de necăjiţi sunt, lupta pentru că cei mici să ajungă la şcoală. Nicoleta Radu, 43 de ani, din Ghermăneşti, comună Dranceni, are patru copii şi e atât de hotărâtă că ei să înveţe carte, încât munceşte oricât, chiar şi cu ziua, şi, din 700 de lei pe luna – ajutor social – se încăpăţînează să îi ţină pe toţi la şcoală. Asemeni ei, şi Valeriu, un tată care creşte singur patru copii, care, înţelegând efortul părintelui, au rezultate de excepţie la şcoală. Asemenea oameni pot servi drept exemplu comunităţii în care trăiesc. Este limpede că ei au soluţia: dorinţa de a reuşi, muncă şi sacrificiul pentru viitorul mai bun al copiilor!