Marea Neagră, în convalescenţă

Astăzi sărbătorim Ziua Internaţională a Mării Neagre, o mare semi-închisă, cu salinitate scăzută, un strat anoxic şi productivitate biologică mare.

De-a lungul anilor, gradul de poluare al Mării Negre a crescut datorită aportului ridicat de nutrienţi şi poluanţi de către fluviile care se varsă în colţul de Nord-Vest, Dunăre, Nistru, Nipru. În plus, pescuitul intensiv din ultimele decenii a avut un efect dezastruos asupra resurselor biologice marine, în prezent doar trei specii au efective mai insemnate: hamsie, şprot, stavrid, dar chiar şi la acestea, cantitătile pescuite au scăzut de la cca 900 000 tone în 1985 la 640 000 tone în 1989, iar în anii de dupa Revoluţie, cantităţile de peşte au scăzut cu mult mai mult.

Având în vedere importanţa economică a Mării Negre, cercetătorii Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare Marină Grigore Antipa din Constanţa supraveghează permanent starea mării iar concluzia la care au ajuns este una singură – marea este în convalescenţă, marea este într-un continuu proces de refacere.

Algele care au ajuns la ţărm în cantităţi uriaşe în ultimii ani, deşi au provocat un disconfort turiştilor veniţi în vacanţă pe litoral, sunt un semn bun pentru specialiştii care spun că marea se reface. De asemenea, anul acesta au reapărut în cantităţi mari specii de peşti despre care se credea că au dispărut din Marea Neagră. Totuşi, deşi se fac eforturi deosebite atât pe plan naţional, cât şi pe plan internaţional pentru protejarea Mării Negre, cercetătorii trag un semnal de alarmă şi spun că munca lor poate fi anulate de schimbările climatice.