Interviu cu un om simplu de la ţară: Ioan Măniuţiu din zona Sibiului

Conform tradiţiei, astăzi gospodinele nu gătesc, însă ingredientele necesare au fost deja cumpărate, astfel încât mâine să fie forfotă mare în bucătărie.

Cine nu are rude la ţară optează adesea pentru târgurile tradiţionale, iar de multe ori cei care îşi vând produsele în capitală, dar şi în marile oraşe, sunt ţărani, ciobani, oameni, care muncesc din greu în agricultură şi, care nu de puţine ori devin adevăraţi prieteni de weekend pentru orăşeni.

Constanţa Comănici a stat de vorbă cu un producător tradiţional, Ioan Măniuţiu, care, pe lângă bucatele sale, aduce la oraş şi poveşti din lumea satului.

Nea Măniuţiu spune cu mândrie că este cioban de pe Transalpina. De aproape şapte ani, alături de soţia sa, vine săptămânal la Bucureşti în fiecare wekend, cu bucate naturale, sănătoase, aşa cum îi place să spună, deşi nelipsită din căsuţa sa de lemn este slănina. Ce mai putem cumpăra de la nea Măniuţiu? Am brânză telemea de oaie, am pui crescuţi la mine, am abatorizare, mai tai câte un porc, nevastă-mea face tăiţei.

Acest ardelean mereu optimist, cu vorbă domoală transformă actul de a cumpăra, respectiv a vinde, într-o adevărat spectacol. Clienţilor fideli, pe care a reuşit să şi-i facă în aceşti şapte ani, le povesteşte depre viaţa oierilor, despre familie, nunţi din sat, despre problemele ciobanilor. Dacă vreun client vrea un produs anume, nea Măniuţiu îi dă o carte de vizită, iar acesta îl poate suna în primele zile ale săptămânii. Cum acum vine Paştele, pe raftul său se află chiar şi frunze pentru gospodinele de la oraş care vor să vopsească ouăle în mod tradiţional. Cele mai valoroase sunt însă reţetele: Putem să le facem o tocană de miel faină, un miel la proţap, o ciorbă bună de miel. Drob... Se pun organele la fiert, se dau la maşină, după aceea se face condimentarea lor, se pune la cuptor, când încep să se rumenească în praporele de miel e foarte bine, atunci îl scot, vă dau să gustaţi. Cozonacul, se face aluatul, se rade lămâie din plin, se pune nucă, se înveleşte, coca...Ouă multe. Şi, aşa cum pe fiecare masă din Ardeal se află palincă, ciobanul nostru de pe Transalpina are şi această băutură: Am pălincă de pot să fac baie, să fac un ştrand în Bucureşti.

Nu este uşor să vii săptămânal din provincie la Bucureşti, pentru a-ţi vinde produsele. Ioan Măniuţiu ştie însă că trebuie să îşi plătească angajaţii şi să îşi mulţumescă toţi clienţii, iar mesajul său pentru oamenii de la oraş este: Să muncească mai mult fizic. De altfel, reţeta vieţii sale este legată tot de muncă: Greu ar fi să nu muncesc. Foarte greu ar fi, cred că dacă nu aş avea de lucru aş muri mâne.

Şi nu lipseşte urarea tradiţională în dulcele grai ardelenesc! Dumnezeu să le ajute tuturor românilor, şi din interior, şi din afară. Pe ei, din afara ţării, îi rog să vină în ţară, să se întâmple ceva în România asta, nu pentru mine, am 60 de ani, ci pentru nepoţii mei.

Paşte fericit! Dumnezeu să vă ajute şi să trăiţi foarte bine! Putem să le facem o tocană de miel faină, un miel la proțap, o ciorbă bună de miel!