Gastronomia aduce turiştii în staţiuni
În staţiunea Muntele Băişorii are loc prima tabără şcolară gastronomică din Europa.
Articol de Claudiu Pădurean, Cluj, 03 August 2010, 15:11
Administratorii staţiunilor şi proprietarii de pensiuni şi de hoteluri din Transilvania au găsit o metodă inedită pentru a-şi păstra clienţii.
În condiţiile în care, din cauza crizei economice, numărul celor care îşi petrec vacanţele în staţiuni a scăzut, operatorii din domeniul turismului au început să creeze diferite evenimente pentru a-şi promova investiţiile. De pildă, în Munţii Apuseni, operatorii din domeniul turismului mizează pe evenimente gastronomice.
În staţiunea Muntele Băişorii, are loc prima tabără şcolară gastronomică din Europa. La ea participă tineri din România, Italia şi Irlanda. Toţi aceştia învaţă amănunte legate de istoria mâncărurilor, de modul în care acestea trebuie degustate şi modul în care trebuie preparate alimentele, spune Marta Pozsony, de la Asociaţia Slow Food Turda. „Avem diferite ateliere, fiecare zi are o anumită temă. Am avut, acum, de pildă, un atelier mai simpluţ, despre ierburile aromatice", a spus Marta Pozsony. Mai mult, tinerii au fost învăţaţi să îşi procure singuri „materia primă" pentru atelierul în care au învăţat să prepare şi să conserve dulceaţa. Tinerii au primit găleţi şi piepteni de afine şi au fost trimişi în poeinile din jurul staţiunii ca să adune fructele pe care le folosesc în bucătărie.
Participanţii la tabără se declară încântaţi de condiţiile oferite de staţiunea din Munţii Apuseni, dar şi de programul taberei. Abigail, o participantă din Irlanda, este, de exemplu, entuziasmată de preparatele culinare pe care le-a întâlnit în gospodăriile oamenilor. „Nu ştiam că în alimentaţia românilor mămăliga are o importanţă atât de mare", a spus tânăra.
Organizatorii taberei gastronomice spun că astfel de evenimente nu trebuie să promoveze doar alimentele sănătoase, ci şi specificul local. Aşa că participaţii la tabără au învăţat, de exemplu, să pregătească friptura de Turda, frăgezită în lapte, ori celebrele palanieţe, plăcintele ardelenşti cu varză, brânză ori prune, coapte în cuptoarele cu lemne din Iara.
Claudiu Pădurean relatează:
