Ștefan Popescu, analist de politică externă, la Apel matinal: Cred că negocierile pentru integrarea frontierelor terestre se vor întinde probabil și spre 2025

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂȚI (29 decembrie, ora 8:30) - Emisiunea: "Matinal" - Rubrica: "Apel matinal" - Realizatori: Daniela Petrican și Cătălin Cîrnu

Realizator - Daniela Petrican: Ministerul Afacerilor Interne a anunțat că a ajuns la un acord politic, împreună cu ministerele de la Viena și Sofia, privind extinderea Spațiului Schengen, iar Guvernul spune că va continua și anul viitor eforturile pentru accesul integral al României. Transportatorii rutieri sunt nemulțumiți și afirmă că vor fi în continuare cozi kilometrice în vămile terestre, iar economia și societatea vor fi afectate.

Realizator - Cătălin Cîrnu: În context, la Viena, însă, ministrul austriac de interne, Gerhard Karner, a declarat că deschiderea spațiului maritim și aerian pentru România și Bulgaria nu reprezintă o apartenență deplină la Spațiul Schengen, iar în prezent nu există negocieri privind aderarea propriu-zisă. După atâtea și atâtea mesaje, încercăm să descifrăm ce se întâmplă alături de invitatul "Apelului matinal", profesorul universitar Ștefan Popescu, analist și comentator de politică externă. Bună dimineața!

Ștefan Popescu: Bună dimineața!

Realizator - Cătălin Cîrnu: Bună dimineața! În acest moment, nu știu, mă gândesc, putem spune că România și Bulgaria înregistrează măcar un succes de etapă. Până la bătălii, până la victoria finală, câteva bătălii, așa, am câștigat una?

Ștefan Popescu: Sigur că da. Eu cred că trebuie să fim realiști și echilibrați în comentariile noastre și să recunoaștem că reprezintă, cum ați spus, un succes de etapă. Sigur că marea miză economică o reprezintă integrarea cu frontierele terestre, dar având în vedere numărul românilor care iau avionul cu destinația Uniunea Europeană, spațiul Schengen, și această victorie de etapă este importantă, are o valoare, deci, și practică, dar și simbolică. Sper că ne va face și pe noi să ne raportăm la Uniunea Europeană ca cetățeni de rangul unul și mai puțin de rangul doi. Așteptăm, desigur, comunicatul final cu privire la rezultatul acestor negocieri, pentru că vedeți că comunicarea între București, Sofia și Viena încă nu este aliniată. Și sper să avem mai multă claritate în privința principalei mize: integrarea frontierelor terestre. Anul 2024 va fi unul dificil de purtat negocieri, pentru că avem alegeri în Uniunea Europeană. Spre sfârșitul anului, în toamnă, vom avea alegeri politice la Viena în Austria. Și cred că negocierile pentru integrarea frontierelor terestre se vor întinde probabil și spre 2025, când vom avea o altă Comisie Europeană, o altă realitate politică la Viena. Da, este bine ca intrăm și cu transporturile aeriene și cu cele maritime, care, mă rog, nesemnificative pentru moment.

Realizator - Daniela Petrican: Dar în ce condiții partea austriacă poate manifesta o anumită flexibilitate politică? La ce să ne așteptăm în continuare?

Ștefan Popescu: Asta este o altă întrebare. La ce să ne așteptăm în continuare? Pentru că vedem că partea austriacă este destul de inflexibilă în privința integrării cu frontierele terestre. Ministrul de interne Karner, dacă acestea au fost spusele lui și dacă nu se mai schimbă poziția, pentru că, vedeți, avem știri în fiecare zi diferite, s-a arătat destul de intransigent. Nu există în acest moment negocieri pentru integrarea cu frontierele terestre. Nu știu dacă a fost o comunicare destinată opiniei publice austriece, propriului electorat.

Realizator - Cătălin Cîrnu: De fiecare dată însă, la nivelul diplomației, lucrurile se mișcă. Au fost presiuni asupra Vienei, inclusiv de la Bruxelles. Acestea credeți că pot reprezenta în continuare un avantaj pentru România și Bulgaria? Mai ales că Bulgaria a 'scăpat' și de Țările de Jos, așa, cu ghilimele de rigoare.

Ştefan Popescu: Sunt de acord, dar eu cred că ar trebui să ne determine pe noi să ne raportăm puțin diferit și să vedem ce înseamnă o țară cu populația la jumătate din populația României, nu? Austria, chiar ceva mai puțin, opt milioane și ceva de locuitori, o țară bine integrată în Uniunea Europeană, cu economie puternică, cât de greu se pot face presiuni față de o asemenea țară? Deci ar trebui să avem și noi un examen cu privire la influența noastră reală în Uniunea Europeană, la capacitatea de a influența jocul european. Sigur că este important și Bruxelles-ul, sunt importante și celelalte țări care, de asemenea, și-au manifestat sprijinul și au efectuat anumite presiuni asupra Vienei. Am văzut și rolul Statelor Unite ale Americii. Este de salutat și este foarte rar, pentru că este foarte rar în România ca jocul în echipă, adică am văzut la nivel de președinte, la nivel de prim-ministru și bineînțeles, de salutat schimbarea care a survenit anul acesta la vârful Ministerului de Externe al României și la vârful Ministerului de Interne al României, schimbarea la vârf care a adus două persoane competente și cu mai mult interes pentru acest dosar.

Realizator - Daniela Petrican: Și totuși, concret, ce poate să mai facă acum diplomația română?

Ştefan Popescu: Întotdeauna poate să facă, pentru că diplomația română trebuie să mențină presiunea, trebuie să mențină subiectul în atenția Uniunii, pe agenda Uniunii Europene și să continue dialogul cu Viena. Pentru că, dincolo de dorințele mai mult sau mai puțin justificate ale Vienei, faptul că România a fost luată ostatică intenției Austriei de a determina o reformă a Spațiului Schengen. Aici stă și calitatea relației bilaterale a României cu Austria, o țară cu care împărtășim nu foarte multe, o densitate a relațiilor umane, economice. Și iată că totuși, cu această țară, o țară apropiată, aflată în vecinătatea noastră, ei bine, cu această țară nu am avut un dialog constant. Adică trebuie să ne uităm și la temele pe care noi le-am făcut sau nu le-am făcut în raport cu Viena, dincolo de populismul guvernului austriac și mai ales a cancelarului și ministrului de interne.

Realizator - Cătălin Cîrnu: Privim însă spre anul 2024. Continuă războiul din Ucraina. Ne raportăm și la Marea Neagră. Cum vedeți perspectivele politice pentru anul viitor și, poate, care ar trebui să fie prioritățile politicii externe românești?

Ştefan Popescu: Va fi un an dominat în continuare de conflictul din Ucraina, cel puțin până la alegerile americane din noiembrie 2024. Deci și acest an va sta sub semnul acestui război. Cât privește prioritățile politicii externe românești, cred că, iată, este foarte important să avem o politică europeană mai activă. Avem schimbarea Comisiei Europene, ceea ce presupune negocieri pentru poziția de comisar, presupune negocieri pentru poziții la cabinetele comisarilor europeni și este bine să avem cât mai mulți români plasați în anumite cabinete ale unor comisari cu roluri cheie care interesează România. De asemenea, politica de vecinătate - trebuie să fim, iarăși, activi pe Balcanii de Vest, mai ales că vedeți că se deschid perspectivele europene pentru țările din Balcanii de Vest, pentru Republica Moldova; să rămânem la fel de activi și în raport cu Ucraina, pentru a susține integrarea acestor țări, parcursul european și, bineînțeles, să începem, că am văzut că am început să acoperim anumite spații geografice care rămăseseră mai mult ca un reziduu al unor epoci trecute. Am văzut vizitele președintelui în zona Asiei, în America Latină, în Africa. Să ne mai deschidem puțin acest orizont geografic, pentru că vedeți foarte bine că orice conflict regional, așa cum am văzut în Orientul Mijlociu sau, iată, cel de lângă noi, în Ucraina, are și suscită mii de globale... conflictele sunt mondializate și atunci trebuie să fii prezent pe mai multe spații, să nu fie... ai o simplă ambasadă, care mai de niște vize din când în când și atât, lipsești cu desăvârșire, nu ai contacte la nivel politic frecvente.

Realizator - Cătălin Cîrnu: Ați amintit mai devreme de Statele Unite ale Americii. Acum, pe final de interviu - vor fi alegeri, spuneați dumneavoastră. Cum am putea descifra întâmplările de acum de peste Atlantic și mai ales la interzicerea lui Trump să candideze în unele state?

Ştefan Popescu: Să candideze numai la alegerile primare.

Realizator - Cătălin Cîrnu: Primare, da, corect.

Ştefan Popescu: Deci alegerile primare republicane. Având în vedere că Donald Trump are o poziție dominantă, cred că 62% arăta ultimul sondaj al unor case, cele mai serioase case de sondare a opiniei din Statele Unite. În ce privește electoratul republican, cred că acestea sunt nesemnificative și duc la o și mai mare coagulare a electoratului său. Și cred că în acest moment Donald Trump este de neoprit în ce privește învestitura sa ca și candidat al Partidului Republican la alegerile prezidențiale din 2024.

Realizator - Cătălin Cîrnu: Va fi un an plin.

Ştefan Popescu: Se repetă duelul Biden-Trump pe care l-am avut în 2020.

Realizator - Daniela Petrican: Mulțumim pentru prezența pe frecvențele Radio România Actualități.

Ştefan Popescu: Şi eu vă mulţumesc!

Realizator - Daniela Petrican: Invitatul "Apelului Matinal" a fost profesorul Ștefan Popescu, analist și comentator de politică externă.