Soiurile hibride, soluţie împotriva schimbărilor climatice

Un an slab pentru agricultori, care anunţă în unele zone o producţie aproape de zero.

Potrivit specialiştilor, plantele s-au adaptat noilor condiţii de climă cu temperaturi ridicate şi ploi abundente şi au produs mai mult polen şi puţin nectar.

Specialistul în protecţia plantelor inginer Horia Ghibu, invitat al Apelului matinal la Radio România Actualităţi, vorbeşte despre soluţiile la care ar putea apela agricultorii.

Horia Ghibu: În condiţii climatice deosebite, plantele se adaptează şi ca atare va trebui neapărat să urmărim evoluţia fenomenelor meteorologice. Anul acesta a fost un an mai deosebit, începând cu iarna, cu temperaturi destul de ridicate, iar primăvara a fost destul de capricioasă şi vara ar trebui să fie cu precipitaţii un pic mai reduse.

Din păcate, precipitaţiile şi căldura excesivă au creat să spunem un disconfort plantelor încât, practic, florile nu au produs suficient nectar în aşa fel încât să dea posibilitatea albinelor să recolteze şi să facă miere.

Ca atare, putem să spunem că este un accident al naturii. Asemenea fenomene mai pot apărea nu ciclic, dar din când în când şi ca atare va trebui să ne pregătim pentru aşa ceva.

Reporter: O soluţie ar fi reorientarea cultivatorilor spre noi soiuri de plante?

Horia Ghibu: Probabil că va trebui să facem şi acest lucru. Din fericire, amelioratorii au creat soiuri de plante, de exemplu la grâu, la porumb. S-au creat soiuri şi hibrizi care rezistă, fie la secetă, fie la precipitaţii abundente în aşa fel încât producţiile să rămână constante.

Însă datorită faptului că aceste condiţii climatice nu le putem dirija va trebui neapărat să ne reorientăm şi la alt fel de agricultură ca să dăm posibilitate plantelor şi vieţuitoarelor să trăiască şi ca atare şi albinelor să le asigurăm plante melifere, deci mai bogate în nectar, să se recolteze nectarul şi să producă mierea de stup.

Reporter: Există deja producători care s-au orientat către culturi exotice. Sunt o soluţie?

Horia Ghibu: Culturile exotice nu sunt nicidecum o soluţie pentru că ele, în condiţiile de climat temperat cum există la noi, s-ar putea întâmpla să vină o iarnă cu temperaturi de minus 15, minus 20 de grade; plantele nu vor rezista şi ca atare nici nu recomandăm să aclimatizăm plantele din altă emisferă la noi pentru că ele cu timpul vor muri.

Reporter: Există centre renumite de cercetare în domeniu. Care ar fi culturile câştigătoare în aceste condiţii, mai rezistente la secetă sau la ploi abundente?

Horia Ghibu: Sunt staţiunile de cercetare care creează soiuri şi hibrizi rezistenţi la secetă, care creează soiuri care se adaptează mai uşor condiţiilor de umiditate ridicată. Însă va trebui neapărat, în primul şi în primul rând, specialiştii să urmărească aceste fenomene pentru că ele, după un anumit timp se vor repeta.

Eu, spre exemplu, am presupus că, în acest an, datorită iernii foarte blânde, rezerva biologică de insecte şi de boli a fost extraordinar de mare şi ca atare, în această perioadă, sunt probleme cu plantele, se îmbolnăvesc mult mai uşor, sunt mult mai vulnerabile la atacul agenţilor patogeni şi ca atare va trebui neapărat să ne orientăm şi în acest sens. Sunt soiuri specifice care se cultivă în zonele temperate şi la grâu şi la porumb.

Este, spre exemplu, rapiţa care este o plantă meliferă. Floarea soarelui, din păcate, datorită condiţiilor climatice, nici ea nu a produs suficient nectar pentru albine.

Reporter: Dar mă gândesc la culturile mai puţin tradiţionale pentru România, chiar dacă nu sunt neapărat exotice.

Horia Ghibu: Cătina este o plantă într-adevăr care s-a dezvoltat în ultimii ani sau levănţica ocupă din ce în ce mai mari suprafeţe, însă nu este o soluţie, pentru că nouă ne trebuie să facem pâine, România consumă foarte mari cantităţi de pâine.

Audio: Apel matinal