Renegociere PNRR: Ministrul Marcel Boloş dezvăluie planurile pentru reforma pensiilor și investițiile europene în România

Daniela Petrican: Ministrul investițiilor și proiectelor europene, Marcel Boloş, şi cel al muncii, Marius Budăi, sunt la Bruxelles pentru renegocierea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

În plus, cei doi demnitari vor discuta cu reprezentanţii Comisiei Europene şi despre pensiile speciale. Comisia mai are și alte solicitări suplimentare, mai ales pentru ceea ce înseamnă cererea de plată numărul 3, unde avem reforma pensiilor speciale și reforma guvernanței corporațiilor de stat.

Cătălin Cîrnu: Cu lămuriri asupra acestor aspecte intens discutate, mai ales în ultima perioadă, invitat la "Apel matinal" este chiar Marcel Boloș, ministrul investițiilor și proiectelor europene. Bună dimineața!

Marcel Boloş: Bună dimineața! Mulțumesc pentru invitație!

Cătălin Cîrnu: Mulțumim că ați acceptat-o. Sunteți, așadar, alături de colegul Marius Budăi. Cu cine va discuta echipa României, să-i spunem așa?

Marcel Boloş: Avem întâlnirea de la ora 16:00 cu reprezentanții Direcției Generale pentru PNRR, SG.RECOVER, cum este denumirea ei la nivelul Comisiei Europene, și, într-adevăr, avem pe ordinea de zi subiectele acestea care privesc pensiile speciale, continuarea, practic, a reformei începute și pentru care proiectul de lege se află în Camera Deputaților în procedură de dezbateri. Și, desigur, avem de asemenea, tot pe ordinea de zi discuții privind plafonul de 9,4% din PIB și apoi reforma pensiilor din sistemul general de pensii, care este trecută și are termen în trimestrul întâi al anului 2023. Deci, practic, trebuie să intrăm și cu această în discuție pentru cererea de plată numărul 4 și mai avem apoi subiectul modificării PNRR-ului cu reducerea de grant de 2,1 miliarde euro și a investițiilor care sunt gândite în capitolul "REPowerEU" pentru grantul de 1,4 miliarde euro pe care îl primește România.

Daniela Petrican: Domnule ministru, un nou indicator tehnic este pus în discuție, care ar conduce la ideea de disciplină financiară. Ce valoare are, ce presupune acesta? Știm că cel pe care s-a discutat inițial era de 9,4% din PIB.

Marcel Boloş: Da, noi acuma avem într-adevăr în plan ca să discutăm înlocuirea indicatorului pentru a înlătura aceste obstacole, care sunt în calea ajustărilor și a majorărilor de pensii pe o perioadă de 50 de ani - să nu uităm acest lucru - și din acest punct de vedere, încercăm tot cu un indicator tehnic de disciplină financiară să îl înlocuim, să vedem acum ce va rezulta din discuția cu Comisia Europeană. Avem două propuneri de indicatori pe această temă. Sigur, sunt convins că vor fi necesare simulări pentru a face dovada că se menține disciplina financiară prin intermediul acestor indicatori, la fel ca și în cazul plafonului de 9,4% din PIB, și vom vedea cum vor evolua discuțiile pentru ca să punem în ordine acest jalon, care afectează o mare parte din beneficiarii sistemului general de pensii.

Daniela Petrican: Dar care este valoarea noului indicator?

Marcel Boloș: Acum, noi discutăm, cum am spus, de doi indicatori. Unul are în vedere transferurile, respectiv subvențiile din bugetul de stat către bugetul asigurărilor sociale, iar celălalt are în vedere un raport între cheltuielile cu salariile și veniturile curente la nivelul bugetului de stat. Deocamdată, n-am stabilit valori și plafoane pentru acest indicator, pentru că discuția este de principiu dacă putem înainta și simula la nivelul acestor două propuneri, pentru ca ulterior să se decidă înlocuirea lui. Deci, astăzi mai degrabă avem în vedere discuțiile de principiu pentru a accepta înlocuirea indicatorului și a intra cu cei doi indicatori în procedură sau în metodologie de simulare.

Cătălin Cîrnu: Da, laitmotivul discuțiilor este până la urmă indicatorul, dar vor fi ceva probleme, mai apoi, în recalcularea tuturor sumelor din PNRR, de exemplu?

Marcel Boloș: Nu, nu. Acum noi intenționăm ca aceste probleme să nu apară pe parcursul deciziilor privind ajustarea sau majorarea sistemului public de pensii, pentru că, vă dați seama, numai reforma privind sistemul general de pensii, în ceea ce privește înlăturarea inechităților pentru cei cu pensiile mici, are un impact de 16% din totalul cheltuielilor cu pensiile generale. Deci, este un impact semnificativ, care ar pune în dificultate decizia Guvernului de a ajusta pensiile pentru înlăturarea inechităților, pe de o parte. Pe de altă parte, anul viitor este de asemenea anul în care trebuie ajustate din nou pensiile din sistemul public de pensii. Deci este un impact semnificativ, care ar pune în dificultate decizia guvernului de a ajusta pensiile pentru înlăturarea inechităţilor, pe de o parte. Pe de altă parte, anul viitor este, de asemenea, anul în care trebuie ajustate din nou pensiile din sistemul public de pensii. Și din acest punct de vedere, aceste două decizii suprapuse pot aduce dificultații în ceea ce privește încadrarea în plafonul de 9,4% din PIB. Pe înțelesul ascultătorilor dvs., sunt două decizii în paralel, cu impact mare asupra sistemului de pensii general și de aceea avem în vedere înlocuirea indicatorului și, desigur, crearea de spațiu bugetar pentru deciziile guvernamentale.

Cătălin Cîrnu: Bun, dar cât de optimist sunteți, apropo de aceste negocieri?

Marcel Boloș: Având în vedere că în spate avem argumentele legate de evoluția inflației și deciziile acestea care trebuie adoptate de Guvern pe măsură ce avem și trebuie să facem față la aceste dezechilibre macroeconomice, acestea sunt circumstanțe obiective, nu depind nicidecum de acțiunea sau inacțiunea Guvernului și eu sper să venim cu vești bune. Acum, ştiți că cum e, în fiecare negociere există avantaje și dezavantaje. Noi ne străduim ca să avem argumentele cât mai bune, pentru că, până la urmă, discutăm, așa cum am spus, de cinci milioane de beneficiari și trebuie să fim foarte atenți cu implementarea acestor jaloane pentru ca să nu afectăm pe mai departe drepturile oamenilor.

Daniela Petrican: În discuţiile de după-amiază veți ajunge cu siguranță și la capitolul problemelor din domeniul energiei?

Marcel Boloș: Da, sunt puse pe ordinea de zi, mai ales că ele afectează cererea de plată numărul 2. Noi am făcut dovada îndeplinirii acestor jaloane și ținte care țin de domeniul energiei și, așa cum am mai precizat, cu toate că este o discuție extrem de tehnică, aici există aceste constatări ale autorității de audit. Ele nu sunt reglementate la nivelul comisiei. Din punctul nostru de vedere, le considerăm deviații minore și încercăm să obținem plata integrală. Am mai spus, cel mai negru scenariu pentru noi, putem avea o plată parţială în care se amână plata a 140 de milioane de euro pentru o perioadă de maxim şase luni de zile în care avem de dus la bun sfârşit măsuri suplimentare pe care le stabileşte comisia. Din punctul nostru de vedere, considerăm deviații minore și încercăm să obținem plata integrală. Am mai spus cel mai negru scenariu pentru noi putem avea o plată parțială în care se amână plata a 140 de milioane de euro pentru o perioadă de maxim șase luni de zile, în care avem de dus la bun sfârșit măsuri suplimentare, pe care le stabilește Comisia. Aici este o noutate și pentru noi și pentru Comisie, fiindcă deși, repet, avem jaloanele îndeplinite conform Planului Nnațional de Redresare și Reziliență, totuși avem această constatare procedurală a Autorității de Audit, pe care vom vedea acum discuțiile de la ora 16:00 în ce fel le vom putea rezolva.

Daniela Petrican: Dar la capitolul pensii speciale și la reglementarea acestora, care credeți că va fi răspunsul în cadrul negocierilor?

Marcel Boloș: Păi, noi intenționăm să obținem în situația acestui jalon, cel puțin elementele cheie de reformă a pensiilor speciale. Mă refer aici la abordarea privind rata de înlocuire a veniturilor, la modalitatea de stabilire a bazei de calcul, la eventualele ajustări ale stagiilor de cotizare. Acestea sunt lucrurile mari, să zicem, elementele cheie de reformă care probabil vor trebui continuate şi sunt convins că dacă avem un agrement comun asupra acestor aspecte, mai departe, prin simulări și pe cea mai bună variantă de cheltuială cu pensiile speciale, care ne arată cele mai bune condiții de sustenabilitate, pentru că acesta este subiectul principal al discuțiilor, vom putea să mergem înainte, dar, repet, fără a avea conturate elementele cheie de reformă pe care continuăm mai departe implementarea jalonului, este foarte greu să validăm jalonul și să știm exact calea pe care mergem în continuare. Foarte mult contează simulările, deci ce înseamnă acest lucru, ce impact financiar au asupra cheltuielilor cu sistemul... cu pensiile speciale, măsurile pe care le adoptăm, dacă ele au un impact financiar semnificativ sau nu.

Cătălin Cîrnu: Da, contează simulările, e important însă să trecem bacalaureatul. Succes în ceea ce v-ați propus!

Marcel Boloş: Este! Mulțumim! Mulţumim frumos!

Cătălin Cîrnu: Invitatului "Apelului matinal" de astăzi, Marcel Boloș, ministrul investițiilor și proiectelor europene, care se află la Bruxelles alături de Marius Budăi, ministrul muncii, pentru renegocierea Planului Național de Redresare și Reziliență.