Profilul personal de Facebook "este spaţiu public"

Decizia recentă a Curţii Supreme potrivit căreia profilul personal de Facebook este spaţiu public a generat controverse şi confuzii, care se învârt în jurul a două idei: respectarea libertăţii de exprimare, pe de o parte, şi a vieţii private şi a demnităţii umane, de cealaltă parte.

Când putem fi traşi la răspundere pentru afirmaţiile postate şi când ne putem simţi lezaţi?

Totul depinde de accesibilitatea informaţiilor postate de utilizatori, după a explicat lectorul Alina Ionescu Dumitrache, de la Universitatea Danubius din Galaţi, în emisiunea "Matinal" de la Radio România Actualităţi. Interviul a fost realizat de Simona Șerbănescu.

"Dacă postarea este realizată într-un loc care este destinat sau este accesibil publicului, chiar dacă nu ar fi vizitat acel cont de Facebook de nicio persoană, tot mă încadrez la faptă săvârşită într-un loc public.Deci, vă simţiţi lezat ori de câte ori apare o informaţie accesibilă publicului care vă pune în pericol integritatea morală, demnitatea, imaginea".

"Oricine difuzează informaţie în spaţiul destinat publicului trebuie să fie răspunzător pentru ceea ce difuzează în acest spaţiu. Constituţia garantează libertatea, dar nu putem posta mesaje defăimătoare, nu putem să jignim, să afectăm demnitatea celorlalţi", afirmă Alina Ionescu Dumitrache.

În ceea ce priveşte îngrijorările unor utilizatori că angajatorii le pot consulta paginile personale de Facebook, specialistul în drept răspunde: "Dacă angajatorul are acces la pagina ta de Facebook, înseamnă că intenţia ta a fost, indirect, ca el să afle ce ai vrut să transmiţi. Neexistând nicio prevedere care să-i permită să folosească rezultatele monitorizării (paginii de Facebook), legea este interpretabilă (...) Nu putem considera că se aduce atingere vieţii private atâta vreme cât utilizatorii şi-au asumat prin postare sau distribuire ca acel mesaj să ajungă la cunoştinţa angajatorului"

Legislaţia României deja face referire la internet şi aceasta se aplică inclusiv Facebook-ului. Specialiştii consideră că decizia recentă a Curţii Supreme îi vizează în primul rând pe utilizatorii cu notorietate, formatori de opinie, ale căror afirmaţii produc efecte în societate.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a confirmat luna acesta o decizie a Curţii de Apel Târgu Mureş într-un caz privind comentariile făcute în reţeau de socializare în ianuarie 2012 de Mircea Munteanu, pe atunci şef de cabinet al prefectului judeţului Mureş. Acesta scrisese pe Facebook “Arbeit macht frei", lozincă folosită de nazişti.

Potrivit sentinţei date de Curtea de Apel în ianuarie 2013, „reţeaua de socializare Facebook, nu poate echivala, sub aspectul controlului mesajelor difuzate cu o căsuţă poştală electronică.

Profilul sau personal pe Facebook chiar dacă este accesibil doar prietenilor adică unui grup restrâns de persoane, tot public este, oricare dintre „prieteni” putând distribui informaţiile postate de titularul paginii, aspecte pe care reclamantul il cunoştea”.

Magistraţii au respins astfel argumentul avocatului lui Mircea Munteanu, potrivit căruia mesajul a fost "exprimat pe pagina sa personală, accesibil exclusiv persoanelor acceptate de el fiind, aşadar, un mesaj privat”.