Mi-e dragă România pentru Muzeul Ouălor Încondeiate

Mi-e dragă România pentru Muzeul Naţional al Ouălor Încondeiate din Ciocăneşti, satul bucovinean in care femeile, copiii şi chiar bărbaţii au ridicat tehnica „închistririi ouălor“ la rang de artă.

Nu-i casă în sat în care să nu se ştie a încondeia ouă, iar meşteşugul este practicat în fiecare zi, indiferent de anotimp, nu doar în Postul Paştilor.

Tradiţia, venită din vremuri de care oamenii nici nu-şi mai aduc aminte, purtată din generaţie în generaţie, a devenit acum o emblema al localităţii.

Ouăle încondeiate de Ciocăneşti, decorate cu ceară de albine, pe fond negru, au ajuns celebre în întreaga lume.

AUDIO: Mi-e dragă România pentru Muzeul Naţional al Ouălor Încondeiate din Ciocăneşti.

Fiecare în parte este unic, are un model anume, iar meşterul transpune pe coaja fragilă mesajul său către lume.

Cum era şi firesc, pentru ca aceste miniaturale opere de artă să nu fie date uitării sau distruse, la Ciocăneşti a fost înfiinţat un muzeu unic în România, unde sunt expuse ouăle premiate în fiecare an la Festivalul Naţional al Ouălor Încondeiate.

Alături de ouăle decorate în localitatile sucevene Ciocăneşti, Moldoviţa, Bălcăuţi, Vatra Moldoviţei, Panaci, Cârlibaba, Fundu Moldovei, Paltinu, Ulma, Poiana Stampei, Ciumârna, Rădăuţi, Vatra Dornei si Câmpulung Moldovenesc, muzeul conţine şi o bogată colecţie de ouă realizate de încondeietorii din Bihor, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Braşov, Brăila, Cluj, Covasna, Harghita, Neamţ, Olt şi cu deosebire din Ţara Barsei din Brasov şi Ţara Lăpuşului din Maramureş, adică din toate centrele româneşti cu tradiţie unde aceasta îndeletnicire populara a fost adusa la nivel de arta.