Mi-e dragă România pentru Mărţişor

Mi-e dragă România pentru frumoasa tradiţie a Mărţişorului, celebrată de secole, pe meleagurile ţării noastre, în prima zi a lunii martie, considerată întâia lună de primăvară.

Originile acestei străvechi sărbători carpatine sunt incerte, dar primele dovezi arheologice care atestă existenţa mărţişorului, datează chiar de pe vremea strămoşilor noştri daci.

Mărţişorul a fost conceput ca un fel de talisman legat cu un şnur împletit din două fire: unul alb simbolizând sănătatea, puritatea sufletească, împlinirea şi divinitatea şi unul roşu ca simbol al dragostei pentru frumuseţile eterne ale vieţii : prietenia, fidelitatea şi onoarea.

De Mărţişor, sărbătorim triumful binelui asupra răului, izbânda luminii asupra întunericului, vigoarea trupească şi sufletească împotriva bolilor şi, nu în ultimul rând, victoria primăverii în lupta cu iarna.

Se spune că în ziua de 1 martie, pentru a avea chipul curat şi luminos, fetele trebuie să se spele fie cu apă de ploaie, fie cu apă obţinută din zăpadă, fie cu stropi de rouă de pe frunzele fragilor din pădure.

După credinţa populară, cine poartă mărţişor va fi sănătos şi va avea noroc tot anul.

Fericirea se citeste pe chipuri de copii atunci când aceste mici obiecte de podoabă cu rol de amuletă le strălucesc în piept.

Băieţii oferă mărtişoare fetiţelor, celor pe care le simpatizează chiar câte două, iar, odată cu primii ghiocei, aceste odoare sfinte, fărâme de soare şi picături de imaginaţie pot fi martori ai primilor fiori ai dragostei.

Audio: Mi-e dragă România pentru Mărţişor