Marcel Boloș: Planul Naţional de Redresare şi rezilienţă se află într-un moment de răscruce

Realizator: Daniela Petrican - Ministrul investițiilor și fondurilor Europene confirmă că România nu va pierde nicio sumă din tranșa a doua a PNRR, chiar dacă au existat anumite probleme tehnice, însă banii vor continua să vină în funcție de reforma companiilor de stat. Mai mult, 27 de noi contracte, în valoare de peste 43 de milioane de euro, au fost semnate recent pentru restaurarea unor obiective naționale de patrimoniu.

Cătălin Cîrnu: Dar implementarea reformelor la care țara noastră s-a angajat prin PNRR este fundamental, în condițiile în care România are nevoie de investiții în infrastructură, educație și în sănătate și are nevoie de bugete consistente pentru a recupera decalajele existente, spune ministrul investițiilor și proiectelor europene, Marcel Boloș, invitatul de astăzi al "Apelului matinal". Bună dimineața!

Marcel Boloș: Bună dimineața! Mulțumesc pentru invitație!

Realizator - Cătălin Cîrnu: Mulțumim că ați acceptat-o! În ce măsură fondurile europene vor continua să vină în România, pentru că sunt atâtea discuții și am vrea să ne edificăm?

Marcel Boloș: Acum, noi ne bizuim fondurile pe care le avem alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Numai în anul 2023 avem 6,3 miliarde de euro planificate prin cererea de plată trei și cererea de plată patru, dar și din politica de coeziune, pentru că noi avem de închis în acest an perioada de programare 2014-2020, unde avem alte 7,5 miliarde de euro. Deci discutăm de 14 miliarde de euro care sunt vitali pentru ca noi să ne putem implementa contractele de investiții și cele de finanțare la care ne-am angajat prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

Realizator - Cătălin Cîrnu: Îi vom atrage pe toți.

Marcel Boloș: Acum, eu așa sper și spre aceasta tindem încât să avem toate cele 14 miliarde de euro încasate în bugetul României. Pentru că într-o altă situație, sigur, am putea să punem sub risc implementarea proiectelor de infrastructură și mai ales a celor care sunt vitale pentru modernizarea serviciilor publice de sănătate șia celor de educație.

Daniela Petrican: Dar care este stadiul îndeplinirii obligațiilor pe care țara noastră și le-a asumat prin Programul Național de Redresare și Reziliență?

Marcel Boloş: Știți că avem câteva reforme fundamentale, care au stat la baza aprobării Planului Național de Redresare și Reziliență și aici avem decarbonizarea, care este o reformă foarte grea pentru România, fiindcă nu numai că scoatem din funcțiune grupurile energetice, care sunt și funcționează pe bază de cărbune, dar trebuie să punem și în loc capacități noi de investiții, pentru producerea de energie verde. Avem apoi reforma pensiilor speciale, care este bine cunoscută și este parte din cererea de plată numărul trei. Avem reforma pensiilor generale care, de asemenea, este un impact social major asupra beneficiarilor și populației și, desigur, mai avem reforma salarizării bugetarilor și a guvernanței corporațiilor de stat.

Cătălin Cîrnu: Reforme, digitalizare... În fine, poate la un moment dat vom atinge țintele, dar recent o analiză...

Marcel Boloş: Eu am vorbit de cele fundamentale.

Cătălin Cîrnu: Evident.

Marcel Boloş: Şi, desigur, cum spuneați, digitalizarea și celelalte procese de modernizare ale României sunt parte din PNRR.

Cătălin Cîrnu: Iar recent o analiză realizată de experți ai Băncii Mondiale vorbea despre un risc critic ca România să piardă alte trei mari proiecte din PNRR: metroul de la Cluj, spitalele și secțiile spitalicești noi, dar și campania de împădurire. Confirmați sau e doar o analiză?

Marcel Boloş: Noi am primit acest raport al Băncii Mondiale. Sigur, acolo este făcută o evaluare pe componente de investiții și buget alocat componentelor de investiții. Nu există proiect de infrastructură fără să nu aibă un risc de implementare. Cel puțin din experiența pe care o am în domeniu, riscul acesta de implementare există pentru proiectele de infrastructură. Suntem, în același timp, într-un moment de cotitură pentru Planul Național de Redresare și Reziliență, pentru că, după cum deja se cunoaște, termenul orientativ pentru transmiterea modificărilor PNRR la Comisia Europeană este data de 30 aprilie și, din acest punct de vedere, noi acum încercăm să facem o analiză complexă, pentru ca reducerea pe grant să fie în acord și cu capacitățile noastre de implementare a proiectelor, să nu pierdem banii în 2026.

Realizator: Daniela Petrican - Pentru că ați amintit de investiții, care sunt direcțiile principale pentru investiții acum?

Marcel Boloș: Pe de-o parte, sunt proiectele care țin de infrastructura de transport, unde bugetul în PNRR este unul record, de 12,6 miliarde euro. Aici avem riscurile de implementare care trebuie manageriate în mod corespunzător. Avem, de asemenea, proiectele și infrastructura de sănătate. Ele țin de modernizarea spitalelor și dotarea acestora cu echipamente medicale și din acest punct de vedere ați văzut că s-a început contractarea a unei părți din lista celor 27 de de spitale care fac obiectul PNRR-ului, avem infrastructura, foarte important, educațională, care, de asemenea, de la dotările cu mobilier până la campusurile duale, dar și echipamentele de laborator fac parte dintr-un proces de modernizare profundă a acestui important serviciu public pentru România și, sigur, sunt apoi celelalte investiții în eficiența energetică și energie, mai ales, care fac parte din PNRR și pe toate planurile trebuie susținut ritmul acesta de implementare a investițiilor, pentru că ele sunt la sfârșitul implementării PNRR-ului cele care ne pot fie duce pe calea modernizării, fie pierdem din banii alocații pentru componentele de investiții în PNRR.

Realizator: Cătălin Cîrnu - Ați amintit de energie. Care mai este situația plăților cu cardul de energie? Mai ales după două luni de când se aplică acest sistem?

Marcel Boloș: Peste 2 milioane de plăți deja sunt effectuate de către noi, prin mecanismul cardului de energie, 100 de milioane de euro sunt deja valoarea plăților. Acum, am avut și întârzieri în procesul acesta de emitere a facturilor de energie și încercăm să adaptăm mecanismul, astfel încât beneficiarii noștri să poată să își achite și datoriile restante prin… În momentul în care se emit aceste facturi la energie, sunt peste 200.000 de solicitări de plăți online pe care le am onorat și care unele sunt în curs de procesare. Sunt, de asemenea, certificatele de validare a datoriei, respectiv cele care sunt emise de asociațiile de proprietari. Sunt peste 108.000 de astfel de certificate care au fost emise, deci e un mecanism care are pentru prima rată, pentru prima tranșă, ca să spunem așa, de încărcare, termenul de valabilitate 30 iunie și în curând, sper eu, săptămâna viitoare propunem modificarea ordonanței pentru ca materialul lemnos bricheții și tot ceea ce țin mai apoi pe partea aceasta de încălzire pe bază de de lemne să poată să fie decontată, inclusiv includerea operatorilor de comercializare a materialului lemnos, în schema noastră și mecanismul de energie.

Realizator - Daniela Petrican: Domnule ministru, au fost rezolvate problemele și cu Poșta Română, pentru că înțelegem că Poșta a refuzat anumite plăți?

Marcel Boloș: Acum a refuzat aceste plăți pentru că nu avea bază legală. Noi sincer, nu ne-am gândit că vom avea datorii la furnizorii de energie mai vechi de luna octombrie 2022, dar, totuși, fiind în această situație, am luat această măsura și propunem, cum spuneam, Guvernului modificarea ordonanței încât facturile care sunt vechi începând cu luna februarie 2022, care este data de eligibilitate pentru decontarea acestor fonduri în relația cu Comisia Europeană să poată să fie decontate în cadrul mecanismului. Deci, sperăm noi ca de săptămâna viitoare să putem da vestea finală de aprobare a acestei măsuri și de intrare în normalitate cu privire la această problemă.

Realizator - Cătălin Cîrnu: Da, o ultimă întrebare, cu bunăvoință vreau să ne răspundeți, vorbim despre cel mai mare pachet de stimulente din istorie la nivelul Europei. În România este mai complicat procesul de accesare sau el s-ar putea simplifica în raport cu celelalte țări europene, pentru rezolvarea problemelor?

Marcel Boloș: Noi am luat măsura de simplificare și guvernul a aprobat simplificarea, digitalizarea și, să zicem așa, monitorizarea procesului de implementare a proiectelor. Și prin aceasta am încercat să creăm acces facil la fonduri pentru beneficiarii de fonduri. Ordonanța 23/2023 este deja publicată în Monitorul Oficial și cu data de 16 mai încercăm să lansăm aplicația informatică pentru accesarea de fonduri și autoritățile de management vor avea apelurile de proiecte care se vor pune în dezbatere publică. Deci, cu alte cuvinte intrăm într-o nouă etapă de accesare a acestor facilități pe care dumneavoastră le-ați amintit. Și nu putem intra cu obiceiuri vechi, nesănătoase, pentru că, cum ar fi birocrația și întârzierile în procesul de contractare a fondurilor, trebuie să lăsăm răgaz pentru implementarea proiectelor și să schimbăm paradigma aceasta în care am stat de atâția ani și să ne putem folosi de cele 46 de miliarde de euro prin politica de coeziune și 29 de miliarde de euro prin PNRR.

Realizator - Cătălin Cîrnu: Da, să apăsăm și pedala de accelerație.

Marcel Boloș: Și eu vă mulțumesc.

Realizator - Cătălin Cîrnu: Mulțumim pentru prezență și pentru informații! Succes! Ministrul investițiilor și proiectelor europene, Marcel Boloș, invitatul de astăzi al "Apelului matinal".