Învăţământul profesional, "în luptă cu mentalitatea părinţilor"
"Apel matinal": Despre învăţământul profesional în structura noului an şcolar
Articol de Radiojurnal, 12 Septembrie 2016, 10:03
Astăzi este o zi specială pentru elevi, începe un nou an şcolar. Una dintre temele mai puţin analizate este legată de învăţământul profesional. Daniel Neguţ a discutat pentru "Apelul matinal" de astăzi cu secretarul de stat pentru învăţământul preuniversiar în Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, Monica Anisie, despre ce înseamnă astăzi învăţământul profesional în România.
Reporter: Pentru un elev, pentru un tânăr este o ruşine să mergi la o şcoală profesională?
Monica Anisie: Din punctul meu de vedere, nu ar trebui să fie o ruşine, însă vorbim aici nu numai de alegerea pe care o face un elev la vârsta de 14 ani, când ar trebui să opteze pentru învăţământul profesional, vorbim şi de mentalitatea părinţilor. De fapt, ne luptăm cu această mentalitate a părinţilor de a-şi duce neapărat copilul la un liceu, la un colegiu, pentru că, în viziunea dumnealor, asociază vechile şcoli de arte şi meserii cu ceea ce este astăzi învăţământ profesional. Total greşit, pentru că nu este acelaşi lucru şi încercăm prin consilierea şi orientarea şcolară pe care o dezvoltăm în perioada gimnazială să oferim alternative atât tinerilor, cât şi părinţilor, pentru învătământul liceal.
Reporter: Care este acum sistemul la nivel naţional privind învăţământul profesional?
Monica Anisie: La momentul acesta, vorbim despre o admitere în învăţământul profesional după clasa a VIII-a. Trei ani de zile durează învăţamântul profesional. Accentul cade mai mult pe practică. Există o flexibilitate în ceea ce piveşte parcursul educaţional al copilului. Copilul, dacă decide să se întoarcă către liceu, o poate face în orice moment, cum, de altfel, şi un elev care este înscris la liceu poate să meargă mai târziu către şcoala pofesională. Mai mult decât atât, trebuie precizat faptul că aceşti tineri care optează pentru învăţământul profesional obţin şi o bursă care să susţină activitatea pe care tânărul o desfăşoară în timpul anului şcolar.
Reporter: În ce măsură învăţământul profesional este corelat cu cerinţele de pe piaţa muncii?
Monica Anisie: Sistemul este în felul următor: un agent economic vine către şcoală şi face solicitare că îşi doreşte să dezvolte acolo o secţie de maiştri, de sudori, de orice meserie şi şcoala cere, prin planul de şcolarizare, atribuirea acelei clase. Cu avizul şi cu aprobarea inspectorului şcolar general din consiliul de admnistraţie se realizează clasa respectivă, dar - atenţie! - în acord cu agentul economic care solicită acea clasă. În felul acesta, ne corelăm şi cu ofertele de pe piaţa muncii.
Reporter: Deci, automat, un absolvent de şcoală profesională va şi lucra undeva, nu ajunge direct şomer.
Monica Anisie: Face pratică la acel agent economic şi, de cele mai multe ori, ar trebui ca agentul economic să îi păstreze pe cei pe care i-a solicitat spre şcolarizare. Este cointeresat până la urmă. A cheltuit nişte bani cu şcolarizarea copiilor respectivi. Mă refer aici la şcolarizarea din sistemul de practică, pentru că tot ce înseamna partea teoretică este dezvoltată de unitatea de învăţământ.
Reporter: Care sunt meseriile cele mai solicitate în România ?
Monica Anisie: La nivelul ministerului, am încercat facem un top al meseriilor şi să ştiţi că cerinţa cea mai mare este în zona aceasta a operatorilor de turism şi a meseriilor de bucătar, cofetar. Cam acestea au fost cerinţele cele mai mari la acest moment. Din 2011, a fost revigorat învăţământul profesional şi acum o mare parte dintre absolvenţii învăţământului profesional şi-au găsit şi un loc de muncă adecvat profesiei pe care au urmat-o.
