Fonduri europene pentru agricultura românească

Problema fondurilor europene întotdeauna a dezamăgit pe toată lumea pentru că, statistic vorbind, arătăm că nu prea suntem în stare să atragem aceşti bani. Ca să vedem cum stau lucrurile, trebuie să ştim că am cheltuit anul trecut 182 de milioane de euro. Da! Dar mai avem la dispoziţie 8 miliarde de euro!

Nu vă faceţi griji, n-au intrat zilele în sac – cei interesaţi să ia aceşti bani nerambursabili mai au timp trei ani de acum în colo. Trebuie doar să facă proiecte fezabile şi care să se încadreze în cerinţele europene. Problemele apar de regulă după ce s-a alcătuit acest proiect cu care mergeţi la Agentia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit. Acolo dosarul întră la verificat şi abia peste câteva luni aflaţi dacă este sau nu aprobat.

Se alcătuieşte un raport de selecţie cu care mergeţi să căutaţi cofinanţare de regulă la o bancă. Cum europenii plătesc doar jumătate sau cel mult trei sferturi din cheltuielile proiectului – va trebui să mai faceţi încă un credit pentru restul de bani. Să zicem că aprobă şi banca împrumutul – din acel moment puteţi să mergeţi la cumpărături, să începeţi investiţia propriu-zisă.

Abia la final, asta poate însemna peste un an de zile de la depunerea actelor, duceţi facturile la decontat, la Agentia de Plăţi şi vă achitaţi de datoria către bănci.

Chiar dacă poate suna descurajator, nu vă lăsaţi pentru că merită efortul – fermierii care au muncit la un astfel de proiect adună acum roadele şi ele nu sunt puţine. În ţară se află peste nouă mii de beneficiari care au primit 1,7 miliarde de euro de la începutul programului pentru dezvoltare rurală. Investiţiile au fost făcute în domeniul capacităților de producție a laptelui, de pildă, a cerealelor, legumelor, semințelor, mierii de albine sau ciupercilor.

Oricum, dupa interesul aratat in ultima perioada, anul acesta se aşteaptă ca agricultura să absoarbă chiar 3-4 miliarde de euro – ar fi un lucru extraordinar.

În domeniul infractructurii satelor este o situaţie inversă – adică sunt mult prea multe multe cereri pentru câţi bani sunt disponibili. Şi, avem şi un exemplu negativ, dar emblematic pentru interesul autorităţilor faţă de acest domeniu vorbim de transporturi – tot ce s-a reuşit aici a fost plata din bani europeni a unei hărţi de zgomot pentru calea ferată.