Criza economică românească

Primăria Bistriţa intenţionează să cheltuiască, anul acesta, 150.000 de lei de la buget pentru o nouă ediţie a zilelor oraşului. Banii au fost recuperaţi de la comercianţii care au venit să vândă mici, bere, colaci secuieşti. Autorităţile spun că şi anul acesta va fi la fel. Se bazează pe telefoanele primite de la proprietarii de carusele şi alte instalaţii mecanice care cotizează cel mai mult la buget pentru terenul pe care îşi montează căluţii şi maşinuţele. Cum fiecare sărbătoare durează trei zile, se adună ceva bani la puşculiţa bugetară cu care vor fi plătiţi apoi artiştii invitaţi să le cânte bistriţenilor.

Anul trecut, concerte au ţinut doar trupele româneşti, dar anul acesta, în ciuda crizei, sunt semne că Primăria ar vrea să invite o formaţie din străinătate. Exemple de cumpătare în cheltuirea banilor publici nu au dat nici autorităţile din Năsăud. De curând, oraşul a răsunat de voie bună trei zile şi trei nopţi cât a ţinut Festivalul „De Ispas la Năsăud” pentru organizarea căruia s-au cheltuit 25.000 de lei de la buget.

Şi Primăria comunei Cetate a cheltuit 16.000 de lei pe un festival local care nu s-a putut desfăşura din cauza ploii, aşa încât a fost amânat. De altfel, dintre toţi primarii care şi-au obişnuit electoratul cu aşa-zisele zile ale comunelor, doar cel din Feldru a spus că anul acesta nu va mai organiza nimic fiindcă ar fi total nepotrivit în situaţia actuală în care toată lumea face economii la buget.