Apel matinal: Președintele SINDALIMENTA, Dragoș Frumosu

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (8 februarie, ora 8:29) - Emisiunea: "Matinal" - Rubrica: "Apel matinal" - Realizator: Cătălin Cîrnu - Ministrul agriculturii exclude apariția unei crize alimentare în România, dar și eventuala raționalizare a alimentelor. El spune că se caută soluții care să vină atât în sprijinul cetățenilor, cât și al fermierilor. Guvernul a analizat ieri impactul măsurilor adoptate recent pentru protejarea populației și a mediului de afaceri, însă, potrivit analizei specialiștilor, în acest moment nu este necesară raționalizarea produselor alimentare, România nefiind afectată de o asemenea perspectivă. Discutăm pe acest subiect chiar acum cu invitatul "Apelului matinal", Dragoș Frumosu, președintele Federației Naționale a Sindicatelor din Industria Alimentară, pe scurt SINDALIMENTA. Bună dimineața!

Dragoș Frumosu: Bună dimineața!

Realizator: Din punctul dumneavoastră de vedere, există în acest moment riscul apariției vreunei crize alimentare?

Dragoș Frumosu: Nu, fără discuție, nu există acest risc, și eu cred că o măsură de raționalizare a unor alimente de bază ar fi o greșeală foarte mare, pentru că, în primul rând, ar crea foarte multă panică și, în al doilea rând, s-ar face cumpărături în cantități mult mai mari și am ajunge chiar și într-un anumit moment la o risipă alimentară; pentru că, în mod logic, câtă faină să îți iei, cât zahăr să îți iei, cât ulei să îți iei, dacă discutăm despre produsele de bază. Și, evident, ceea ce se întâmplă acum vizavi de faptul că nu vom intra și nu avem cum să intrăm într-o criză alimentară este foarte adevărat.

Realizator: Cămări pline, așa cum s-a întâmplat, e adevărat, pentru o scurtă perioadă de timp, odată cu apariția pandemiei, corect?

Dragoș Frumosu: Da, da, atunci a fost, dar să știți că a fost o perioadă de 2 zile, 3 zile maxim, pentru că lumea s-a panicat foarte tare intrând în acele cred că două luni au fost de stat în casă, spus direct, și evident că au năvălit, dacă pot spune așa, în magazine și au cumpărat tot. A fost o perioadă de aprovizionare, pentru că, în general, marile rețele comerciale au o cantitate de marfă pe rafturi, mai au o cantitate de marfă nu foarte mare în depozite, și după 2-3 zile de cumpărături în cantitae mare logic că trebuiau aprovizionate. Ăsta a fost principalul motiv, și nu altul.

Realizator: Dar situația s-a calmat foarte, foarte repede. Avem însă facturi uriașe la gaze și la energie electrică. Scumpirile vor continua, pe fondul majorării acestor prețuri la utilități?

Dragoș Frumosu: Fără discuție. În momentul de față, suntem, cum să spun, într-o situație poate la fel ca acum două luni de zile, pentru că absolut toate societățile comerciale din industria alimentară plătesc facturi pentru lunile decembrie și ianuarie la prețurile acelea uriașe. Mai mult decât atât, chiar dacă prețul s-a plafonat acum, pentru o perioadă de două luni de zile, gândiți-vă că de la 1 aprilie picăm în aceeași situație, dacă, desigur, nu vor veni niște măsuri în această perioadă care să pondereze. Altfel, pe fondul creșterii prețurilor la materie primă, și aici aș aminti industria de morărit și panificație, care este, până la urmă, cea mai văduvită vizavi de aceste creșteri de prețuri, suportând sau suferind în urma creșterii de prețuri la energie, la gaze și la combustibil, dar și la materia primă, pentru că prețul grâului aproape s-a dublat într-un an, un an și jumătate, și se menține tot la fel de ridicat./asalar/atataru/ Deci, evident, crescând prețul cerealelor crește și prețul furajelor, principala hrană pentru animale, fie că vorbim de pasăre, porc sau vită. Ele, scumpirile vin în lanţ, iar efectele creşterii preţurilor la energie şi la gaze sunt, cum să spun, aplicate inclusiv ingredientelor care intră în rețetele alimentare, inclusiv pentru lapte, pentru produsele lactate, deci, tot ce înseamnă mâncare, una peste alta, şi este greu să discutăm acum şi este greu să faci un preţ pentru o lună şi jumătate, să spun aşa, după care să revii. Noi așteptăm niște măsuri pe care ar trebui să le ia în aceste momente statul român, Guvernul României, Ministerul Agriculturii. Iar pe lângă măsuri care să așeze puțin, să spun așa, aceste prețuri, am solicitat inclusiv salariile din industria alimentară, considerând-o un sector strategic, să fie, eu ştiu, taxate și plătite în acelaşi mod ca cele din construcții, pentru a ne păstra forța de muncă calificată, fiindcă ducem și așa o mare criză vizavi de această forță de muncă, și atunci probabil că am stagna inclusiv plecarea forţei de muncă în căutarea unor locuri mai bine plătite și majoritatea, sigur, vor pleca către străinătate, ceea ce înseamnă un lucru foarte grav.

Realizator: Revin la o afirmație a ministrului agriculturii, care spunea, și aici citez, "mijloacele de intervenție ale statului în echilibrarea și menținerea sustenabilității a producătorilor și consumatorilor vor continua". Practic, ce ar trebui să se întâmple?

Dragoş Frumosu: În mod normal ar trebui, din punctul nostru de vedere, umblat puțin la fiscalitate, pentru că o relaxare a fiscalității probabil că ar conduce sigur la o așezare a prețurilor, dar nu este suficient. Ceea ce s-a mai discutat cu reducerea TVA-ului la energie electrică, gaze şi chiar la alimente, până la zero, nu sunt măsuri suficiente, pentru că acestea reprezintă câteva zeci de procente de reducere, pe când prețul la energie și la gaz a crescute de 6-7 ori, deci, mult mai mult decât ar însemna această reducere. Sigur, ar trebui să fie o plafonare a prețurilor la energie electrică și la gaze pe o perioadă mai lungă de timp, timp în care statul român să ia niște măsuri vizavi de producţia de energie electrică a României, vizavi de investiţii în acest sector de activitate. Pentru că eu cred că timp de 30 de ani acest sector a fost văduvit şi nu s-a investit nimic în el. Adică, să vii după 30 de ani, când în 1990 exportam energie electrică, şi astăzi să imporți mai mult de 50% din consum, în condiţiile în care consumul a fost redus foarte mult, pentru că știm cu toții că giganții aceia care consumau foarte mult au fost închiși și nu mai există, foarte multe fabrici care au fost închise./atataru/ Deci, situația nu este deloc simplă, din punctul ăsta de vedere, și ar trebui să se facă pas cu pas, ar trebui să se facă într-un dialog permanent cu reprezentanții industriei, și când spun asta mă refer inclusiv la taxele pe care le suportă prețul de la energie electrică, de la combustibil. Sunt taxe foarte mari, inclusiv pe salarii, România are cele mai mari taxe din Europa.

Realizator: Da, a crescut și prețul combustibilului. Pe energie electrică importăm, e adevărat, dar și pe cea pe care o producem tot la prețuri mari o vindem. Dar ceva mai devreme, într-un reportaj transmis din județul Olt, de colegul nostru, Florin Firu, unul dintre cei intervievați ne atrăgea atenția sau atrăgea atenția tuturor spunând așa: 'În competiție cu marile lanțuri - încerc să fiu cât mai scurt și mai succint -, România va pierde la nivelul produselor de panificație, pentru că la un moment dat producătorii noștri, ca să-și acopere cheltuielile, trebuie să scumpească toate produsele, inclusiv pâinea, pe când marile lanțuri, marii retaileri aduc din import astfel de alimente, le țin la un preț mic, iar după aceea ai noștri dau faliment și ei continuă eventual să crească și prețurile". Cum considerați? Cum comentați?

Dragoș Frumosu: Este foarte adevărat că se întâmplă ceva asemănător. Sigur că nu neapărat, noi știm că avem un preț pe kilogramul de pâine mult mai scăzut decât prețul real și l-am avut și până acum, şi asta pentru că există foarte multă evaziune fiscală, nefiind, eu știu, eliminată într-un procent mare în ultimii ani de zile, deși s-au făcut pași importanți în această direcție. Dar dacă mergem la marile rețele comerciale este foarte adevărat că ei importă foarte multe alimente, alimente de același tip cu cele produse în România de aceleași companii multinaționale, atenție, subliniez lucrul acesta și, de cele mai multe ori fiecare mare magazin comercial face, dacă pot spune, jocul țării de unde provine. Adică, este foarte adevărat că de multe or, întâlnim produse alimentare de același tip la preț mai mare pe raft decât produsele alimentare importate din diferite state. Aici, desigur că ar trebui să intervină instituțiile statului și nu neapărat Protecția Consumatorului, cât Consiliul Concurenței, pentru că noi discutăm de foarte mulți ani de zile de contracte pe care le forțează marile rețele comerciale și care au în conținutul lor diferite taxe ce fac să crească prețul produselor alimentare./mcimpoaca/atataru/ Tot la fel, aş aminti, sigur, face parte din lanţul ăsta al scumpirilor, spuneaţi de combustibil, este foarte adevărat că preţul a crescut, dar discutăm inclusiv de asigurările pentru circulaţie, asigurările autovehiculelor...

Realizator: RCA-ul.

Dragoş Frumosu: RCA-urile. Inclusiv CASCO, pentru că vreau să vă spun că am constatat eu, pe pielea mea, că dacă ai un eveniment şi ai un CASCO, următoarea poliţă pe care ţi-o faci e mult mai mare ca preţ, astfel încât asiguratorul îşi scoate banii pe care i-a dat pentru tine pentru reparaţie, deşi tu ai CASCO. Mai mult decât atât, aceşti asiguratori discută între ei şi dacă mergi la altul să-ţi faci o poliţă el ştie că ai avut un eveniment şi ţi-o dă tot la fel, la un preţ tot mai mare, asta înseamnă cartel. De ce dorm instituţiile statului, de ce doarme ASF-ul n-aş putea să vă răspund; ar trebui să răspundă ei direct şi să ia măsuri în consecinţă.

Realizator: Cu siguranţă vor răspunde, au fost atâtea investigaţii, ştim bine ce s-a întâmplat pe piaţa asigurărilor, acolo unde vrea să pătrundă, de exemplu, şi CEC Bank, dar despre această discuţie altădată, aici, la "Apel matinal". Mulţumesc pentru invitaţie şi mai cu seamă pentru tot ceea ce ne-aţi spus.

Dragoş Frumosu: Şi eu vă mulţumesc foarte mult.

Realizator: Dragoş Frumosu, preşedintele Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Industria Alimentară, SINDALIMENTA.