Finanţarea cultelor de la Buget în dezbatere publică
Deputatul Remus Cernea propune ca finanţarea cultelor să fie făcută exclusiv dintr-o contribuţie directă a credincioşilor prin directionarea unui procent din impozitul pe venit.
Articol de Remus Rădulescu, 11 Aprilie 2013, 11:13
În momentul de faţă, banii Bisericii provin din donaţii de la credincioşi şi din contribuţii de la Bugetul de stat. În anul 2013, de la buge,t aproximativ 116 milioane de euro intră în conturile cultelor religioase din România.
Deputatul Remus Cernea susţine că această situaţie trebuie să înceteze şi că România ar trebui să adopte modelul german, unde cultele sunt finanţate direct de credincioşi, prin virarea unui procent din impozitul pe venit.
Deputatul Partidului Verzilor iniţiază o dezbatere publică, în urma căreia va depune un proiect legislativ. Remus Cernea susţine că o lege care să prevadă finanţarea directă a cultelor de către credincioşi este în favoarea bisericilor din România.
"Acest lucru ar garanta o finanţare consistentă şi predictibilă pentru culte. De asemenea, ar rupe legăturile dintre biserici şi politicieni.", spune Remus Cernea.
Deputatul verde dă exemplu situaţia comparativă dintre anii 2009 şi 2013. În 2009, au fost depuse amendamente adoptate în Parlament pentru finanţarea a 2.313 biserici din bani publici, pentru a fi construite sau renovate.
În 2013, mii de amendamente pentru finanţarea de construcţii de biserici au fost respinse în Parlament.
Remus Cernea spune că o finanţare directă a cultelor de la credincioşii care optează să direcţioneze o parte din impozitul pe venit ar elimina "situaţiile arbitrare care depind de conjuncturile politice.
Biserica Ortodoxă Română nu este de acord cu propunerea deputatului Remus Cernea. Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, părintele Constantin Stoica, susţine că modelul german nu este potrivit în România.
"Propunerea este irealistă şi inadecvată la contextul românesc. Dacă astăzi există un sprijin de la bugetul de stat pentru cultele religioase din România, acesta este consecinţa secularizării averilor bisericeşti din anul 1863", spune părintele Stoica.
Poziţia Bisericii Ortodoxe Române este întemeiată pe o realitate istorică românească. În 1863, Biserica a fost deposedată de aproximativ 300 000 ha de teren agicol şi forestier.
În compensare, statul a adoptat legi prin care a asigurat salarizarea preoţilor şi întreţinerea locaşurilor de cult. Aplicarea acestor legi a fost asigută şi în vremea Comunismului, când cultele din românia au fost deposedate şi de alte proprietăţi.
"Dacă iniţiativa legislativă a lui Remus Cernea ar fi luată în discuţie şi adoptată, ar fi nevoie de retrocedarea tuturor proprietăţilor bisericeşti către culte şi", spune purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române.
Ascultă punctele de vedere legate de finanţarea cultelor:
