Ce a decis Marele Sinod Ortodox despre participarea la Mişcarea Ecumenică
Biserica Ortodoxă participă la dialogul cu alte confesiuni creştine cu convingerea că prin dialog, ea aduce o mărturie dinamică despre adevărul credinţei ortodoxe.
Articol de Remus Rădulescu, 29 Iunie 2016, 18:40
Cel mai dezbătut document din cele şase aflate pe agenda Sfântului şi Marelui Sinod din Creta în perioada 16-26 iunie 2016 a fost cel referitor la Ecumenism.
Documentul se numeşte "Relaţiile Bisericii Ortodoxe cu ansamblul lumii creştine" şi vorbeşte despre felul în care Ortodoxia se raportează la celelate confesiuni creştine.
Cele mai multe obiecţii au fost aduse termenului de "Biserică" folosit pentru desemnarea comunităţilor creştine non-ortodoxe.
Mai multe Biserici Ortodoxe Autocefale între care cea greacă şi cea sărbă au dorit eliminarea acestui termen pentru că prin folosirea lui, Biserica Ortodoxă ar recunoaşte statutul de Biserică soră pentru unele Confesiuni non-ortodoxe.
După dezbateri şi discuţii între cei 163 de ierarhi participanţi la Sinod, textul a fost aprobat în felul următor: "Conforma naturii ontologice a Bisericii, unitatea sa nu va putea fi tulburată. Totuşi, Biserica Ortodoxă acceptă numele istoric al altor Biserici şi Confesiuni creştine heterodoxe, care nu se află în comuniune cu ea, dar crede de asemena că relaţiile ei cu acestea din urmă trebuie să se întemeieze pe o clarificare rapidă şi obiectivă pe cât este posibil a problemei ecleziologice în ansamblu şi, mai ales, a învăţături pe care acestea o profesează despre sacramente, har, preoţie şi succesiune apostolică." (Articolul 6 din document)
Felul în care Biserica Ortodoxă se raportează la ceilalţi creştini este clarificat şi spre sfârşitul documentului printr-un adaos adoptat de Sinod la propunerea Bisericii Ortodoxe Române, mai precis prin amendamentul formulat de Mitropolitul Teofanal Moldovei şi Bucovinei şi susţinut de Patriarhul Daniel al BOR, conform părintelui Patriciu Vlaicu, membru în delegaţia BOR la Sinod în calitate de consilier.
Textul modificat la iniţiativa BOR este prezent în articolul 21 al documentului: "Bisericile ortodoxe păstrează rezerve în ceea ce priveşte punctele capitale legate de credinţă şi discipină, pentru că Bisericile şi confesiunile non-ortodoxe s-au îndepărtat de la adevărata credinţă a Bisericii una, sfântă, catolică şi apostolică."
Conţinutul documentului în rezumat
Documentul despre participarea Ortodoxiei la Mişcarea Ecumenică afirmă că Unitatea Bisericii se bazează pe faptul că ea a fost întemeiată de Iisus Hristos, pe comuniunea din Sfânta Treime şi pe Scramantele Bisericii.
Se punctează faptul că Biserica Ortodoxă a cultivat întotdeauna dialogul cu cei care au plecat "mai departe sau mai aproape", participând la Mişcarea Ecumenică încă de la naşterea sa.
"Participarea ortodoxă la Mişcarea pentru restabilirea unităţii cu ceilalţi creştini în Biserica Una, sfântă, catolică (universală) şi apostolică nu vine cu nimic în contradictie cu natura şi istoria Bisericii ortodoxe, ci constituie expresia consecventă a credinţei şi tradiţiei apostolice în noi condiţii istorice."
Documetul stabileşte şi anumite detalii procedurale în participarea Bisericilor ortodoxe la dialoguri teologice bilaterale sau multilaterale cu alte confesiuni, punctând necesitatea unei evaluari periodice la nivel panortodox a rezultatelor acestor dialoguri.
În cazul în care un dialog teologic se finalizează cu succes, decizia panortodoxă de restabilire a comuniunii ecleziale trebuie să se întemeieze pe unanimitate tuturor Bisericilor ortodoxe locale.
Participarea Bisericii Ortodoxe la Consiliul Ecumenic al Bisericilor nu presupune că ea acceptă ideea "egalităţii confesiunilor şi că ea concepe unitatea Bisericii ca pe o reajustare interconfesională."
"Unitatea căutată în interiorul Consiliului ecumenic al Bisericilor nu poate fi doar produsul acordurilor teologice, ci şi al unităţii credinţei Bisericii Ortodoxe aşa cum este trăită şi păstrată în Tainele Bisericii."
"Biserica Ortodoxă consideră condamnabilă orice tentativă de a rupe unitatea Bisericii din partea unor persoane sau grupuri, sub pretextul unei preupuse apărări a purităţii Ortodoxiei. Aşa cum mărturiseşte întreaga viaţă a Bisericii Ortodoxe, păstrarea credinţei ortodoxe curate nu este susţinută decât prin sistemul sinodal care, dintotdeauna, în sânul Bisericii, constituie autoritatea supremă în materie de credinţă şi de reguli canonice."
Documentul se încheie cu afirmarea convingerii că "este indispensabil ca Biserica Ortodoxă să continue să aducă mărturia sa lumii creştine divizate pe baza tradiţiei apostolice şi a credinţei sale."
