Jurnal Militar din 06.02.2016

Realizator: (Bogdan Silviu Raducan) Bună dimineaţa. Vom fi şi astăzi împreună la RRA până la 9:30 la o nouă ediţie a "Jurnalului militar", o emisiune în care vom vorbi despre cele mai importante evenimente politico-militare ale săptămânii pe care ne pregătim să o încheiem. Printre ele: reuniunea informală a miniştrilor apărării din statele membre ale Uniunii Europene, vizita şefului Statului Major General al Republicii Franceze la Bucureşti, activarea unei noi grupări navale NATO în Marea Neagră şi Ziua Palatului Cercului Militar Naţional.
La Amsterdam, joi şi vineri, s-a desfăşurat reuniunea informală a miniştrilor apărării din statele membre ale Uniunii Europene, reuniune la care a participat şi ministrul apărării naţionale, Mihnea Motoc. Discuţiile s-au axat pe problematicile majore ale Agendei europene de securitate şi apărare, inclusiv pe viitoarea strategie globală a Uniunii Europene, care urmează să fie finalizată până la reuniunea Consiliului european din iunie 2016.

AUDIO:

Corespondenţă din Amsterdam - Reporter: Claudia Marcu - A fost prima ocazie pentru miniştri europeni ai apărării să discute despre viitoarea strategie globală a Uniunii, o strategie pentru care s-au găsit deja foarte multe puncte comune - a spus la finalul întâlnirii Înaltul reprezentant pentru politică externă, Federica Mogherini. România a fost reprezentată de ministrul Mihnea Motoc:

Mihnea Motoc: Am găsit că este firesc ca să propunem ca această strategie globală în contextul de securitate pe care îl cunoaştem, foarte complex şi complicat, să includă o dimensiune de apărare propriu-zisă marcată, am găsit de cuviinţă să reluăm ideea ca problematica de apărare să figureze cât mai des şi cât mai sistematic pe agenda politică la cel mai înalt nivel. Dincolo de aceasta, accentul în intervenţia mea şi a altor delegaţii a fost pe modalitatea în care obiectivele, priorităţile, nivelul de ambiţie pe care ni-l vom da prin această strategie globală de securitate să aibă o traducere strânsă, o traducere apropiată în capabilităţile europene pe care putem conta. S-a apreciat acţiunea Comisiei, care a venit cu un plan de acţiune pragmatic, cu un plan care are în vedere mobilizarea şi amenajarea pieţei interne într-o direcţie favorabilă industriei de apărare europeană. Am accentuat nevoia ca acest plan de acţiune să ţină cont de specificul industriei de apărare din fiecare stat membru şi alături de mulţi alţi miniştri, printre care cel britanic, am subliniat interesul pentru acordarea unei atenţii specifice întreprinderilor mici şi mijlocii din sectorul industriei de apărare.

Reporter: O altă sesiune a fost dedicată revizuirii strategice a operaţiilor militare ale UE în Africa. România îşi menţine angajamentele, iar în acest context ministrul român a avut două întâlniri bilaterale.

Mihnea Motoc: Una cu omologul francez, cu care am evocat modalitatea mai precisă în care putem da curs răspunsului nostru la apelul Franţei pe Articolul 42,7. Am actualizat un pic aşteptările lor în raport cu redistribuirea unei părţi din responsabilităţile lor din misiunile în care sunt angajaţi în Africa, în favoarea acţiunii în cadrul coaliţiei anti-ISIS, iar cea de-a doua întrevedere bilaterală a fost o discuţie foarte bună cu omoloaga italiană, cu care am şi semnat un memorandum de înţelegere între cele două ministere pe linia coooperării pentru Apărare, care este de natură să dea un nou impuls relaţiilor noastre şi în acest domeniu. Acordul este foarte cuprinzător, dă posibilitatea să dezvoltăm o serie de acţiuni şi iniţiative într-un spectru foarte larg de domenii de cooperare militară.

Realizator: La reuniunea de la Amsterdam a participat şi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care, în intervenţia sa, a punctat importanţa celor două reuniuni la nivel înalt din vara acestui an: summitul NATO de la Varşovia şi Consiliul european, cât şi importanţa şi semnificaţia pentru securitate europeană a recentului anunţ al Administraţiei Obama vizând creşterea substanţială a bugetului destinat Iniţiativei pentru reasigurarea europeană./amirea.

Realizator: Şeful Statului Major General al Armatei Franceze, generalul Pierre de Villiers, a efectuat la mijlocul acestei săptămâni o vizită oficială în ţara noastră, la invitaţia omologului român. Are detalii Bogdan Rădulescu.

Reporter: Discuţiile bilaterale purtate miercuri cu şeful Statului Major General, generalul Nicolae Ciucă, au constituit punctul principal de pe agenda vizitei generalului Pierre de Villiers în România. Temele de dialog au vizat printre altele aspecte referitoare la operaţionalizarea celor două structuri ale Alianţei înfiinţate pe teritoriul României, Divizia Multinaţională Sud-Est şi Unitatea NATO de Integrare a Forţei, precum şi modalităţile de intensificare a colaborării bilaterale, inclusiv prin identificarea unor noi domenii de cooperare.

Pierre de Villiers, şeful Statului Major General al Armatei Franceze: M-am întâlnit cu prietenii mei români în 1995 în Kosovo, apoi în Afganistan, iar astăzi suntem împreună pentru a lupta împotriva terorismului, pentru a discuta un subiect important legat de securitate, cel al migraţiei. Între noi există legături amicale şi de încredere. Am abordat astăzi totalitatea subiectelor referitoare la cooperarea militară dintre ţările noastre, am semnat o nouă foaie de parcurs. Cred că această perioadă este extrem de complexă şi dificilă, dar şi o oportunitate de a da un nou suflu cooperării noastre în domeniul apărării.

Reporter: La rândul său, generalul Nicolae Ciucă a apreciat buna colaborare dintre cele două armate şi a declarat că în acest an vom vedea militari francezi la exerciţiile multinaţionale organizate în ţara noastră.

Nicolae Ciucă: Franţa este un partener strategic deosebit de important pentru ţara noastră şi în mod deosebit la nivel european şi în cadrul Alianţei Nord-Atlantice. În acest context, activitatea de astăzi evidenţiază nivelul relaţiilor de cooperare stabilite între armatele noastre. Pe lângă vizita la Comandamentul unităţii NATO de Integrare a Forţelor, am avut în agenda delegaţiei discuţii despre evoluţiile mediului de securitate regional, participarea la operaţiile în cadrul Alianţei Nord-Atlantice, la operaţiile şi misiunile militare lansate în cadrul politicii europene de securitate şi apărare comună, precum şi cooperarea în cadrul proiectelor derulate sub egida Alianţei Europene de Apărare. Am certitudinea că vom vedea militari francezi la exerciţiile multinaţionale organizate anul acesta în centrele de instruire de pe teritoriul României.

Reporter: Tot miercuri, generalul Pierre de Villiers a avut la sediul ministerului şi o întrevedere cu ministrul apărării naţionale, Mihnea Motoc. Cu acest prilej, ministrul apărării a subliniat nivelul excelent al relaţiilor de colaborare dintre România şi Franţa, cu precădere în plan militar, relaţii bazate pe o tradiţie îndelungată, dar şi pe valorizarea statutului comun al celor două ţări, membre ale NATO şi Uniunii Europene./salina

Realizator: A fost activată la începutul acestei săptămâni o nouă grupare navală NATO în Marea Neagră la care participă şi forţele navale române. Despre activităţile şi exerciţiile comune care se vor desfăşura în perioda următoare ne-a voprbit şeful Biroului de Informare şi Relaţii Publice din Statul major al Forţelor Navale, locotenet-colonel Corneliu Pavel:

Corneliu Pavel: Dragorul Maritim "Sublocotenent Alexandru Axente" a intrat în compunerea grupării navale NATO de luptă împotriva minelor marine SNMGCM - 2, începând cu 1 februarie. Pe parcursul lunii februarie va desfăşura activităţi împreună cu celelalte nave componente ale grupării din Bulgaria, Spania şi Turcia în Marea Neagră de luptă împotriva minelor marine. Navele vor executa operaţii de supraveghere a căilor de comunicaţii maritime, dar sunt planificate şi exerciţii comune cu nave ale Grăzii de Coastă din Georgia, iar, la sfârşitul lunii, navele grupării vor participa la exerciţiul Poseidon 16, organizat de Forţele navale bulgare, în raioanele maritime din apropierea portului Burgas. Exerciţiul face parte din planul de activităţi al Forţelor Navale Române pentru anul 2016, având ca obiectiv dezvoltarea nivelului de interoperabilitate al marinarilor români cu partenerii din Alianţă. Nava este comandată de locotenent-comandorul Codrin Misăraş şi are un echipaj alcătuit din 78 de militari./lazard

Realizator: O armată modernă are nevoie la nivelul tuturor categoriilor de forţă de tehnică şi echipamente performante. Din această cauză, o mare parte din bugetele pentru Apărare se îndreaptă către achiziţiile de armament, iar Armata Română nu face excepţie. Şi cum în Ministerul Apărării Naţionale aceste achiziţii sunt coordonate de Departamentul pentru armamente, despre aceste subiecte: înzestrare, programe de achiziţii, bugete şi industria naţională de apărare ne-a vorbit secretarul de stat pentru armamente, Gabriel Beniamin Leş.

Gabriel Beniamin Leş: Contractele care au fost încheiate în 2015, deci sunt peste 225 de contracte şi comenzi, bineînţeles beneficiarii sunt toate categoriile de forţă şi alte categorii din cadrul Ministerului Apărării. Dacă discutăm despre Statul Major al Forţelor Terestre, aproximativ 17 contracte subsecvente şi 6 contracte cadru. Cele mai mari sunt: mijloacele antitanc, echipamentele - sisteme de rachetă, antitanc portabile, staţiile radio Harris vehiculare /.../, sisteme de securitate şi protecţie, veste antiglonţ, lovituri calibru 100 de milimetri, căşti protecţie şi alte chestiuni de acest gen. Dar astea sunt programele cele mai mari care au fost încheiate în 2015, bineînţeles cu o perioadă de livrare 2016, în cel mai fericit caz 2017 şi 2018, când discutăm de contractele mari - rachete antitanc şi sisteme portabile. Reprezintă o capabilitate pe care Armata Română nu o avea. În acest moment Armata Română se poate lăuda cu nişte mijloace antitanc şi antiblindate extraordinare, erau o necesitate. Pe de altă parte, motivele care au dus la achiziţionare cu acelaşi producător a fost faptul că existau în Armata Română astfel de mijloace comparate, începând din anul 2004, adică există centrul logistic, există centrul de mentenanţă. Cele mai mari costuri pe care le are un produs militar şi tehnică militară, în special, nu reprezintă neapărat preţul de achiziţie al lui, vedem undeva un procent la un moment dat între 30 şi 50 %, este preţul de achiziţie, restul însemnând chestiunile de întreţinere, de mentenanţă pe durata vieţii produsului respectiv. Aceste produse vor veni începând cu anul 2017 şi 2018, dar e un lucru extraordinar, asta vine pe fondul suplimentării bugetului Ministerului Apărării Naţionale, chiar la sfârşitul anului. Şi eu cred că este o realizare deosebită. Una dintre preocupările mele şi ale departamentului este să încercăm să integrăm cât mai mult din industria de apărare - ce a mai rămas din industria de apărare şi nu numai, că discutăm aici şi de industria privată care ar putea fi implicată - în producerea de tehnică militară pentru Ministerul Apărării Naţionale, din motive de securitate şi, nu în ultimul rând, chestiuni foarte importante, din motive de revigorare a industriei naţionale, fie ea de apărare, fie nu, pentru că pe orizontală ar fi foarte mulţi implicaţi. Introducerea acesteia ar duce bani la bugetul naţional şi ar face costurile, până la urmă, şi pentru mentenanţă şi cel logistic ş.a.m.d., mult mai mici decât ar fi un produs pe care îl ei din afara şi trebuie să faci mentenanţă lui afară. Ideea este că nevoia există. Se pare că din punct de vedere politic, pactul politic există pentru cei 2% din PIB şi asta, aş vrea să vă spun că este un aspect salutar şi deosebit, având în vedere că până acum avem doar strategii, doar planuri, doar aprobate şi ziceam, bun, începem producţia sau achiziţia de produsul x în 2015, şi în 2015 te trezeai că nu ai buget, nu ai bani suficienţi ş.a.m.d. A existat această promisiune de 2% din PIB, este un aspect care ne dă şansa să gândim proiecte pe termen mediu şi lung, care ar putea să revigoreze industria naţională, plus să echipeze Armata Română la nivelul nevoilor şi compatibilităţilor NATO şi capabilităţilor de care noi avem nevoie.

Realizator: Schimbăm din nou subiectul. În acest final de săptămână s-a desfăşurat la Vatra Dornei etapa finală pe Ministerul Apărării Naţionale a campionatului militar de schii. Au participat loturile reprezentative ale Statelor Majore ale Forţelor Terestre Navale şi Aeriene şi ale Comandamentului Comunicaţiilor şi Informaticii. Ne-a oferit câteva amănunte şeful Biroului educaţiei fizică din Statul Major General, colonelul Ioan Armanu.

Ioan Armanu: Timp de două zile, aceeaşi sportivi s-au întrecut la probele de biatlon, feminin şi masculin, şi la proba de patrulă masculină. Clasamentul la biatlon, după ziua de concurs, a fost: la feminin, locul I echipa SMFT, locul al II-lea, al Comandamentului Comunicaţiei şi Informaţici şi locul al III-lea, locul Statului Major al Forţelor Aeriene. La patrulă, patrula desfăşurată în condiţii foarte dificile de concurs, de frig, de ghiaţă, zăpadă mare, a dat câştig de cauză lotului Statului Major al Forţelor Terestre, locul al II-lea lotului Comunicaţiei şi Informaticii şi locul al III-lea Statului Major al Forţelor Aeriene. Clasamentul general al Campionatului militar de schii ediţia 2016: locul I Statului Major al Forţelor Terestre, locul al II-lea Comandamentul Comunicaţiilor şi Informaticii şi locul al III-lea Statul Major al Forţelor Aeriene. Campionatul s-a desfăşurat sub egida Consiliului Internaţional al Sportului Militar cu motoul "Prietenie prin sport". Acest concurs a fost dedicat şi zilei Consiliului Internaţional al Sportului Militar, care va fi sărbătorită în data de 18 februarie.

Realizator: Colonelul Ioan Armanu, şeful Biroului Educaţiei Fizică din Statul Major General./rpatulea

Realizator: Iată-ne ajunşi la ultimul subiect al emisiunii noastre de astăzi. Joi am aniversat Ziua Palatului Cercului Militar Naţional, unul dintre cele mai reprezentative monumente istorice ale ţării, inaugurat oficial la 4 februarie 1923. În Palatul Cercului Militar Naţional îşi desfăşoară activitatea Cercul Militar Naţional, instituţie destinată atât promovării imaginii publice a Armatei pe plan intern şi internaţional, cât şi relaţionării Armatei Române cu societatea civilă prin cultură, artă, ştiinţă, educaţie, recreere şi divertisment. O astfel de colaborare este şi cea cu Fundaţia "Calea Victoriei".

Sandra Ecobescu, preşedintele Fundaţiei "Calea Victoriei": Surpriza extrem de fumoasă a fost că Cercul Militar, atât prin domnul colonel Cristian Dorca, cât şi prin toate persoanele implicate, a fost foarte deschis către tot ce a însemnat cultură, educaţie şi proiecte pentru tineri şi în felul acesta publicul bucureştean de toate vârstele poate să cunoască palatul prin spaţiile minunate pe care el le are, adică "Sala de Teatru", care este absolut fabuloasă, cu candelabre de cristal şi aerul acela Belle Époque, "Sala de Cinema", care mie îmi este foarte dragă pentru că distanţa dintre scenă şi public e mai mică, "Sala Bizantină" cu toate sălile de lângă, "Norvegiană", unde se întâmplă Balul Bucureştiului Interbelic şi bineînţeles, "Sala de Marmură", sala cea mai frumoasă a palatului. Există mai multe palate pe Calea Victoriei şi mai multe palate în Bucureşti, dar, sincer, atâta căldură, şi atâta bucurie, şi muzică, şi râsete de copii, şi susţinerea tinerilor ca la Palatul Cercului Militar nu am văzut nicăieri - şi asta o spune o reprezentantă unei fundaţiei, care face anul viitor 10 ani. Deci am mers prin tot Bucureştiul, am promovat istoria Bucureştilor, printre alte activităţi pe care le facem, iar aici am primit o deschidere şi o susţinere nemaipomenită. Nu doar spaţiile palatului au fost extrem de primitoare, prin oamenii care ne-au ajutat şi ne-au susţinut, dar şi o implicare şi o creativitate de fiecare dată când am gândit acest festival, domnul colonel împreună cu echipa lui extraordinară au venit cu idei, cu sugestii, cum pot ajuta. Pentru mine a fost o mare surpriză şi în continuare e o bucurie nemaipomenită să pot să colaborez cu aceşti oameni şi să putem să facem lucruri mInunate în palat.

Realizator: "Jurnalul militar" a ajuns la final. Vă mulţumesc pentru atenţie.