Tratatul secret dintre România şi Austro-Ungaria (1883)

România făcea primii paşi în lumea diplomaţiei Marilor Puteri. Primii paşi ca stat independent, după deciziile Congresului de la Berlin, eveniment consacrat de Germania după spectaculoasa întrerupere a supremaţiei franceze pe continent, în 1870, la Sedan.

Regele Carol I, german prin naştere şi credinţă, însă un bun Suveran după gradul de dedicaţie atribuit noii sale ţări-adoptive - pentru a nu forţa comparaţia - împreună cu miniştrii săi pregătesc micului stat de la gurile Dunării un parcurs de 30 de ani fără războaie sau conflicte militare , pregătesc o evoluţie graduală a României pentru a intra în rândul ţărilor europene. Sub aspect militar, economic şi al prefacerilor sociale.

Considerând Rusia ca o Mare Putere, însă fără a oferi respect şi egalitatea unei relaţii bilaterale, România condusă de regele Carol I reuşeşte să încheie un tratat - secret ca document până în anul 1914, anul începerii conflagraţiei mondiale - apt să facă pace în jurul teritoriului său şi să aducă prosperitatea planului de dezvoltare şi afirmare a ţării sale.

Tratatul cu Tripla Alianţă (Austro-Ungaria, Germania, Italia) din octombrie 1883 a adus şi garanţii de securitate României faţă de o posibilă agresiune din partea adversarilor din Răsărit.

Este unul dintre câştigurile principale ale înţelegerii secrete.

Relaţia bilaterală cu Austro-Ungaria nu a strălucit, însă prin tratat s-a obţinut dezangajarea militară de ambele părţi. Majoritatea românească din Transilvania rămânea unul dintre punctele sensibile ale relaţiilor bilaterale, Imperiul habsburgic fiind confruntat la rândul său cu o multitudine a protestului minorităţilor naţionale de pe teritoriul său.

România încheiase o convenţie economică cu Austro-Ungaria încă de pe timpul vasalităţii sale faţă de Imperiul Otoman, valabilă pentru 10 ani, până în 1885, însă denunţată de ambele părţi pentru că se schimbaseră criteriile şi planurile României, iar semnalele de dincolo de munţi arătau o dezavantajare a ţării, în relaţiile de schimb, în noua variantă propusă.

Războiul vamal care a urmat a dus la falimentarea crescătorilor de vite din Regat şi degenerarea raselor, trecerea acestora la cultivarea extinsă a gâului, iar în Transilvania, pagubele cele mai mari le-au suferit negustorii şi industriaşii ce se bizuiau pe importul din Regatul României.

Culisele Tratatului, negocierea, oamenii politici importanţi şi relaţionarea cu Marile Puteri sunt regăsite şi în conţinutul ediţiei cuprins în fişierul sonor ataşat

AUDIO: emisiunea „Istorica”, ediţia din 17 octombrie 2011

Consultant ştiinţific al emisiunii : drd. Olga Sandu.

Ne puteţi scrie la istorica@ radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare şi pe Internet la adresa : www.romania-actualitati.ro

Luni 24 octombrie la postul nostru de radio este programată difuzarea în direct a partidei de fotbal Steaua Bucureşti - Rapid Bucureşti, astfel că ne putem reîntâlni la “Istorica” , luni 31 octombrie 2011, de la aceeaşi oră, 21:05.