Ascultă Radio România Actualitaţi Live

Simboluri ale identităţii naţionale: imn şi drapel

Invitaţi: Emanuel Bădescu, cercetător, Biblioteca Academiei, Cabinetul de stampe, prof. univ. dr. Marian Stroia, cercetător Institutul de istorie "Nicolae Iorga".

Simboluri ale identităţii naţionale: imn şi drapel

Articol de George Popescu, 30 Iulie 2013, 09:55

Secolul al XIX-lea a mai fost numit şi secolul naţiunilor. Acestui timp istoric îi aparţine şi România. Oficial din anul 1862, însă rădăcinile, aspiraţiile sunt mult mai profunde şi vin din vechime.

Secolul XXI este timpul în care trăim astăzi. Un alt timp istoric în care semnele identităţii naţionale par să se estompeze în contextul noului fenomen al globalizării.

Pentru o ţară, un popor şi un teritoriu definitorii sunt însă valorile la care se raportează. Ori, valori naţionale sunt şi imnul, cât şi steagul sau stema, sigiliul. Acestea arată cine eşti şi de ce fel.

AUDIO: emisiunea „Istorica”, ediţia din 29 iulie 2013:

„Marşul triumfal” este primul nostru imn. Compus de Eduart Hubsch, un german născut în Imperiul Habsburgic prezintă şi astăzi o solemnitate apreciată. Până la 1884, această muzică a fost intonată, cântată fără versuri. Condiţiile politice ale vremii au impus autorităţilor române să adopte o astfel de soluţie de mijloc.

Până la războiul de independenţă, România constitua un teritoriu autonom faţă de Imperiul Otoman, aflată însă sub garanţia marilor Puteri Europene.

Câştigarea războiului alături de aliaţii ruşi şi proclamarea Regatului în anul 1881 pregăteşte şi adoptarea unui imn cu versuri. Versuri scrise de poetul Vasile Alecsandri, iar linia melodică rămânând de la „Marşul triumfal” Un imn care a fost consacrat Monarhiei şi ţării, intonat până la abdicarea forţată a regelui Mihai I, în decembrie 1947. Unul dintre cele mai longevive imnuri din istoria modernă a României.

În privinţa stemei, ea a părut în varianta consacrată şi mai târziu după proclamarea României ca regat, încă de la începuturile domniei lui Carol I, însă numai pentru înscrisurile oficiale. Unul dintre invitaţii noştri face şi o disticţie necesară acestui subiect.

Încheierea subită a regimului manarhic, după al doilea război mondial şi proclamarea republicii de tip sovietic schimbă şi imnul , dar şi stema ţării.

„Zdrobite cătuşe”, pe versuri de Aurel Baranga, avea o puternică extracţie internaţionalistă, în care naţiunea nu mai conta, ci doar regimul politic şi ideologia erau prezentate decisiv, dealtfel un imn de stat şi nu naţional care a avut o viaţă scurtă. Din 1948 până în anul 1952, când a fost promulgată o nouă Constituţie.

„Te slăvim, Românie, versuri Eugen Frunză şi Dan Deşliu, chiar din strofa a doua întărea „frăţia” româno-sovietică şi glorifica avantajele noului regim de democraţie populară.

Evenimentele istorice ulterioare au dovedit că nici acest imn nu corespundea definiţiei naturale pentru un imn naţional. Cu toate acestea, următorul a fost pus în circulaţie abia în anul 1977. Rămâne greu de înţeles, de ce nici Gheorghiu Dej şi nici Nicolae Ceauşescu nu au propus schimbarea imnului cu un altul mai potrivit sau adecvat acţiunilor politice care au fost desfăşurate pe timpul perioadelor lor de guvernare.

Să amintim, retragerea Armatei Roşii din România – 1958, liberalizarea regimului între anii 1965- 1975 , momentul Praga – august 1968, când valorile naţionale au cântărit mai mult în faţa tentativei de invazie militară a ţărilor Pactului de la Varşovia, a României şi Iugoslaviei.

Se mai pot adăuga şi legăturile şi apropierea periculoasă a României de SUA, statele occidentale şi China, considerate astfel de URSS şi partenerii săi din Blocul de Est.

În aceste condiţii a apărut schimbarea imnului şi apariţia Tricolorului pe muzica lui Ciprian Porumbescu şi versuri adaptate după uzanţele ideologice ale timpului.

Un imn care a fost înlocuit de cel actual, „Deşteaptă-te, române !”. Imnul naţional de astăzi este şi cel mai vechi şi des invocat în istoria modernă şi contemporană a ţării. A apărut în timpul Revoluţiei paşoptiste, pe versurile lui Andrei Mureşeanu.

A fost invocat în timpul primului război mondial, al Reîntregirii ţării, dar şi în al doilea război mondial.

Şi în acest caz mai sunt câteva necunoscute ce necesită clarificări din partea istoricilor. A cui este muzica ? Când şi unde s-a cântat prima dată ?

Contribuţii editoriale : dl. academician Eugen Simion despre valorile identităţii noastre naţionale. Un interviu de Mirela Băzăvan

Ne puteţi scrie la : istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta şi pe Internet în direct şi în reluare de la : www.romania-actualitati.ro

Războiul civil din Transilvania (1848-1849)
Istorica 18 Martie 2024, 21:46

Războiul civil din Transilvania (1848-1849)

Invitat: dl. conf. dr. Ion Cârja – Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj

Războiul civil din Transilvania (1848-1849)
„Bucureşti, februarie 1954”
Istorica 11 Martie 2024, 21:33

„Bucureşti, februarie 1954”

Invitaţi: dl. Alexandru Armă, cercetător istoric şi dl. Valentin Ştefănuţ, martor ocular

„Bucureşti, februarie 1954”
„Prinţesele roşii ale României”
Istorica 04 Martie 2024, 22:08

„Prinţesele roşii ale României”

Invitată: d-na. prof. dr. Lavinia Betea – Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad

„Prinţesele roşii ale României”
„O scrisoare, şase demnitari şi un refuz”
Istorica 26 Februarie 2024, 23:30

„O scrisoare, şase demnitari şi un refuz”

Invitat: dl. dr. Florian Banu, consilier superior al CNSAS, cercetător ştiinţific

„O scrisoare, şase demnitari şi un refuz”
„Înţelegerea Balcanică – mijloc de prezervare a păcii”
Istorica 19 Februarie 2024, 22:23

„Înţelegerea Balcanică – mijloc de prezervare a păcii”

Invitat: dl. conf. univ. dr. Constantin Buchet, preşedinte al CNSAS

„Înţelegerea Balcanică – mijloc de prezervare a păcii”
"Epitaful economiei româneşti"
Istorica 12 Februarie 2024, 21:39

"Epitaful economiei româneşti"

Invitat: dl. prof. univ. dr. Emilian M. Dobrescu

"Epitaful economiei româneşti"
„Planuri diplomatice româno-turce. 1938-1944”
Istorica 29 Ianuarie 2024, 22:25

„Planuri diplomatice româno-turce. 1938-1944”

Invitat: dl. prof. univ. dr. Dumitru Preda, istoric şi diplomat, director ştiinţific al Fundaţiei Europene Titulescu

„Planuri diplomatice româno-turce. 1938-1944”
Scurt istoric al Unirii Principatelor
Istorica 24 Ianuarie 2024, 19:00

Scurt istoric al Unirii Principatelor

Invitaţi: dl. dr. Sergiu Iosipescu, şef de Secţie a Institutului Naţional al Patrimoniului şi dl. prof. dr. Cătălin Turliuc –...

Scurt istoric al Unirii Principatelor