Simboluri ale identităţii naţionale: imn şi drapel

Secolul al XIX-lea a mai fost numit şi secolul naţiunilor. Acestui timp istoric îi aparţine şi România. Oficial din anul 1862, însă rădăcinile, aspiraţiile sunt mult mai profunde şi vin din vechime.

Secolul XXI este timpul în care trăim astăzi. Un alt timp istoric în care semnele identităţii naţionale par să se estompeze în contextul noului fenomen al globalizării.

Pentru o ţară, un popor şi un teritoriu definitorii sunt însă valorile la care se raportează. Ori, valori naţionale sunt şi imnul, cât şi steagul sau stema, sigiliul. Acestea arată cine eşti şi de ce fel.

AUDIO: emisiunea „Istorica”, ediţia din 29 iulie 2013:

„Marşul triumfal” este primul nostru imn. Compus de Eduart Hubsch, un german născut în Imperiul Habsburgic prezintă şi astăzi o solemnitate apreciată. Până la 1884, această muzică a fost intonată, cântată fără versuri. Condiţiile politice ale vremii au impus autorităţilor române să adopte o astfel de soluţie de mijloc.

Până la războiul de independenţă, România constitua un teritoriu autonom faţă de Imperiul Otoman, aflată însă sub garanţia marilor Puteri Europene.

Câştigarea războiului alături de aliaţii ruşi şi proclamarea Regatului în anul 1881 pregăteşte şi adoptarea unui imn cu versuri. Versuri scrise de poetul Vasile Alecsandri, iar linia melodică rămânând de la „Marşul triumfal” Un imn care a fost consacrat Monarhiei şi ţării, intonat până la abdicarea forţată a regelui Mihai I, în decembrie 1947. Unul dintre cele mai longevive imnuri din istoria modernă a României.

În privinţa stemei, ea a părut în varianta consacrată şi mai târziu după proclamarea României ca regat, încă de la începuturile domniei lui Carol I, însă numai pentru înscrisurile oficiale. Unul dintre invitaţii noştri face şi o disticţie necesară acestui subiect.

Încheierea subită a regimului manarhic, după al doilea război mondial şi proclamarea republicii de tip sovietic schimbă şi imnul , dar şi stema ţării.

„Zdrobite cătuşe”, pe versuri de Aurel Baranga, avea o puternică extracţie internaţionalistă, în care naţiunea nu mai conta, ci doar regimul politic şi ideologia erau prezentate decisiv, dealtfel un imn de stat şi nu naţional care a avut o viaţă scurtă. Din 1948 până în anul 1952, când a fost promulgată o nouă Constituţie.

„Te slăvim, Românie, versuri Eugen Frunză şi Dan Deşliu, chiar din strofa a doua întărea „frăţia” româno-sovietică şi glorifica avantajele noului regim de democraţie populară.

Evenimentele istorice ulterioare au dovedit că nici acest imn nu corespundea definiţiei naturale pentru un imn naţional. Cu toate acestea, următorul a fost pus în circulaţie abia în anul 1977. Rămâne greu de înţeles, de ce nici Gheorghiu Dej şi nici Nicolae Ceauşescu nu au propus schimbarea imnului cu un altul mai potrivit sau adecvat acţiunilor politice care au fost desfăşurate pe timpul perioadelor lor de guvernare.

Să amintim, retragerea Armatei Roşii din România – 1958, liberalizarea regimului între anii 1965- 1975 , momentul Praga – august 1968, când valorile naţionale au cântărit mai mult în faţa tentativei de invazie militară a ţărilor Pactului de la Varşovia, a României şi Iugoslaviei.

Se mai pot adăuga şi legăturile şi apropierea periculoasă a României de SUA, statele occidentale şi China, considerate astfel de URSS şi partenerii săi din Blocul de Est.

În aceste condiţii a apărut schimbarea imnului şi apariţia Tricolorului pe muzica lui Ciprian Porumbescu şi versuri adaptate după uzanţele ideologice ale timpului.

Un imn care a fost înlocuit de cel actual, „Deşteaptă-te, române !”. Imnul naţional de astăzi este şi cel mai vechi şi des invocat în istoria modernă şi contemporană a ţării. A apărut în timpul Revoluţiei paşoptiste, pe versurile lui Andrei Mureşeanu.

A fost invocat în timpul primului război mondial, al Reîntregirii ţării, dar şi în al doilea război mondial.

Şi în acest caz mai sunt câteva necunoscute ce necesită clarificări din partea istoricilor. A cui este muzica ? Când şi unde s-a cântat prima dată ?

Contribuţii editoriale : dl. academician Eugen Simion despre valorile identităţii noastre naţionale. Un interviu de Mirela Băzăvan

Ne puteţi scrie la : istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta şi pe Internet în direct şi în reluare de la : www.romania-actualitati.ro