Rusalii ‘51

Noaptea de 17 spre 18 iunie 1951 - de Rusalii - a fost unul dintre momentele celui mai amplu program de deportare a propriilor cetăţeni, în interiorul ţării, din sud-vest catre sud est, din Banat şi Mehedinţi în Bărăgan, între extremitatea secetoasă a Munteniei şi Dobrogei.

Planul detaliat pe ore, aprobat de CC al PMR şi executat fidel de Ministerul de Interne cu ajutorul a 20 de mii de militari - trupe de securitate, graniceri, pompieri şi miliţie - s-a constituit într-un experiment social şi politic cu profunde implicaţii asupra unor largi categorii de populaţie.

40 de mii de oameni au fost strămutaţi din comune şi sate pentru vina de a se fi aflat lângă frontiera cu Iugoslavia lui Tito, aflată în conflict deschis cu lagărul socialist, în speţă cu administraţia lui I.V. Stalin.

Motivul oficial ascundea de fapt mai multe ţinte:
-slăbirea oricărei forme de opoziţie faţă de consolidarea noului stat socialist
- accelerarea colectivizării agriculturii, începută cu doi ani înainte
- izolarea ţăranilor înstăriţi, a foştilor ofiţeri deblocaţi, a preoţilor cu alte convingeri, decomprimarea satelor locuite de germani şi sârbi.

Modelul a fost de inspiraţie sovietică şi a înregistrat cea mai acută formă în perioada când Stalin s-a aflat la putere, iar la Bucureşti coordonarea a fost întregită de troica moscovită.

Atât Gheorghiu Dej, cât şi liderii importanţi în partid, flancaţi de generali din Ministerul de interne au verificat şi pus în practică acest transfer impresionant de populaţie.

Fiecare familie a fost somată să plece din casă cu un minim necesar, drumul a fost făcut cu bou-vagon, la destinaţie, în câmpia Bărăganului, fiecare familie a fost aşezată în faţa unui ţărus cu plăcuţă numerotată şi lăsaţi să se descurce.

Bordeie, apoi case din pământ bătut, construite manual, dotate sărăcăcios au ţinut de adăpost timp de cinci ani până la retragerea interdicţiei. Condiţiile de trai au fost dintre cele mai grele.Cei deportaţi sau ”D.O.” - domiciliu obligatoriu au muncit la recoltat de stuf, trestie, în orezării, la bumbac, muncă normată, preţul plătit fiind adesea contravaloarea unei găleţi cu apă.

Precaritatea condiţiilor de locuit, munca istovitoare şi clima aspră - deportaţii au trecut şi de iarna deosebită din 1953-1954, de inundaţiile în aval de Galaţi din anul următor - au favorizat o rată ridicată a deceselor, în special din rândul bătrânilor şi al copiiilor sub vârsta de un an.

Populaţiei din satele învecinate, localnicilor li s-a spus că sub nici o formă nu au voie să intre în contact cu deportaţii, lansând zvonuri că aceştia ar fi refugiaţi din Coreea (intre 1950 şi 1953 comuniştii din Nord au declanşat războiul pentru cucerirea întregii peninsule).

În fişierul sonor aveţi mult mai multe detalii despre subiectul propus în această seară

Moartea lui Stalin şi relativul ”dezgheţ” între cele două lumi ale Războiului Rece, cât şi insuccesul economic şi social al experimentului au fost decisive pentru ridicarea interdicţiilor şi lăsarea deportaţilor să se întoarcă la casele lor, însă nu pe aceleaşi vetre, ci mai îndepărtate de frontiera de vest.

Acasă au găsit locuinţele pustiite, terenurile comasate la IAS şi CAP., alternativa fiind munca de la ”zero”. Dosarele cu trecutul lor au rămas, iar pentru descendenţii acestora, viaţa nu a fost deloc uşoară sau simplă, până la căderea regimului comunist.

În cele 22 de sate construite de deportaţi în Câmpia Bărăganului au fost transferaţi deţinuţii politici a căror pedeapsă cu închisoarea expirase, de data aceasta,primind alţi ani de recluziune administrativă.

Până acum se poate certifica oficial doar 1 600 de decese din rândul deportaţilor din Banat, însă cercetătorii susţin că numărul lor poate fi mult mai mare.

AUDIO: emisiunea "Istorica", ediţia din 13 iunie 2011

Contribuţii editoriale: Vasile Fantaziu, refugiat basarabean, deportat în Bărăgan la vârsta de 19 ani,împreună cu familia.

Silviu Sarafolean, preşedintele Asociaţiei deportaţilor în Bărăgan.

Interviuri realizate de Mirela Băzăvan

Consultant ştiinţific : drd. Olga Sandu

Vă reamintim că ne puteţi scrie la adresa : istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare şi pe Internet la adresa : www.romania-actualitati.ro