Ascultă Radio România Actualitaţi Live

România şi începutul Războiului Rece

Invitaţi: prof. univ. dr. Constantin Hlihor, Universitatea creştină “Dimitrie Cantemir” şi prof. univ. dr. Adrian Pop, Şcoala naţională de Ştiinţe Politice şi Administrative /SNSPA.

România şi începutul Războiului Rece
Foto: Arhivă

Articol de George Popescu, 06 Martie 2012, 10:50

Inevitabil, conflictele militare aduc cu sine în afara uriaşelor pagube materiale şi umane şi condiţiile unei păci plătite mai mult sau mai puţin scump.

România a fost plasată în ciuda unui efort de război consistent în tabăra învinşilor.

Ne referim la ultima conflagraţie mondială.

Conferinţele de la Teheran ‘43, Yalta, Potsdam şi Moscova ‘45 au trasat direcţiile principale , cât şi detaliile pentru reîmpărţirea sferelor de influenţă între Puterile învingătoare ( SUA, Marea Britanie, URSS, China, Franţa).

Desigur că peste ani, România a avut permanent sentimentul că a fost înşelată pentru plasamentul din zona de ocupaţie şi influenţă sovietică şi a încercat după retragerea trupelor Moscovei (1958) să contrabalanseze un dezechilibru, o opţiune contestată ori îmbăţişată din interior( A se vedea şi ediţia emisiunii Istorica “Politica externă a României şi relaţiile cu Blocul sovietic” postată în data de 24 mai 2011).

Conferinţa de la Moscova a fost şi cea mai nefastă pentru români prin consecinţele sale.

Această întâlnire a fost considerată de ministrul român de externe, Gheorghe Tătărescu, citez : “un triumf”, în timp ce pentru Gheorghiu Dej, reprezentantul P.C. din România: “hotărârea de la Moscova trebuie privită cu satisfacţie”.

Pe scurt la Moscova, URSS şi aliaţii săi au hotărât comunizarea României, chiar dacă au fost înregistrate rezerve serioase din partea SUA şi Marii Britanii.

Generalul american CVR Schuyler , reprezentant în Comisia Aliată de Control relata în cartea sa “Sovietizarea României: “Când am aflat despre acceptarea compromisului lui Stalin de către Secretarul de Stat Byrnes, Burton Berry (reprezentantul politic al SUA la Bucureşti) şi cu mine ne-am simţit trădaţi. Nu numai că ne dădeam seama că înţelegerea marca dispariţia finală a guvernului reprezentativ în România, dar mai mult, SUA devenise complice oficial în această dispariţie. Pentru noi, prestigiul american atinsese cel mai scăzut nivel.”

O altă mărturisire a unui diplomat, William D. Leahy şef de Stat Major al Casei Albe, făcută în jurnalul său, după declaraţia secretarului american de stat la Moscova: “Astăzi am înţeles, pentru prima oară, că Byrnes nu este imun influenţei comuniste a consilierilor săi din Departamentul de Stat”.

O aluzie la ponderea consilierilor cu vederi de stânga de la Washington, cât şi la existenţa unor “cîrtiţe” care lucrau pentru sovietici (Membrii Reţelei Cambridge).

Un mod similar de vedere sosea şi de la Londra, ambasadorul Archibald Clark Kerr întâlnindu-l în ianuarie 1946 pe Rică Georgescu (agent britanic în România) interpretul lui Iuliu Maniu la discuţii, la Ambasada britanică de la Washington, i-a mărturisit acestuia că “unul dintre cele mai neplăcute lucruri care i s-au cerut să le facă, a fost să mintă un om de talia lui Iuliu Maniu” (după Cicerone Ioniţoiu - Viaţa politică - Procesul lui Iuliu Maniu, vol. II, Bucureşti, 2003).

În ediţia de faţă a emisiunii Istorica, invitaţii au dezbătut, analizat şi confruntat diverse teze cu privire la începuturile Războiului Rece în România, cât şi tehnicile de operare politice şi propagandistice sovietice şi reacţia Aliaţilor în perioada 23 august 1944 - 1 ianuarie 1946.

Mai multe în fişierul sonor alăturat.

AUDIO: emisiunea „Istorica”, ediţia din 5 martie 2012:

Contribuţii editoriale: Consecinţele declanşării Războiului Rece pentru România de dr. Dorin Matei, redactor şef al revistei Magazin Istoric. Un interviu de Mirela Băzăvan.

Consultant ştiinţific: dr. Olga Sandu

Ne puteţi scrie la istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare pe Internet la adresa www.romania-actualitati.ro

„Planuri diplomatice româno-turce. 1938-1944”
Istorica 29 Ianuarie 2024, 22:25

„Planuri diplomatice româno-turce. 1938-1944”

Invitat: dl. prof. univ. dr. Dumitru Preda, istoric şi diplomat, director ştiinţific al Fundaţiei Europene Titulescu

„Planuri diplomatice româno-turce. 1938-1944”
Scurt istoric al Unirii Principatelor
Istorica 24 Ianuarie 2024, 19:00

Scurt istoric al Unirii Principatelor

Invitaţi: dl. dr. Sergiu Iosipescu, şef de Secţie a Institutului Naţional al Patrimoniului şi dl. prof. dr. Cătălin Turliuc –...

Scurt istoric al Unirii Principatelor
„Cultura istorică văzută de un politician”
Istorica 15 Ianuarie 2024, 22:13

„Cultura istorică văzută de un politician”

Invitat: dl. Daniel Andrei Gheorghe, deputat PNL

„Cultura istorică văzută de un politician”
„Portretul unui poliţist de excepţie: Nicolae Ştefănescu”
Istorica 08 Ianuarie 2024, 23:29

„Portretul unui poliţist de excepţie: Nicolae Ştefănescu”

Invitat: dl. dr. Sorin Aparaschivei, cercetător istoric

„Portretul unui poliţist de excepţie: Nicolae Ştefănescu”
„34 de ani în căutarea adevărului istoric”
Istorica 18 Decembrie 2023, 22:06

„34 de ani în căutarea adevărului istoric”

Invitat: dl. dr. Constantin Corneanu, cercetător istoric

„34 de ani în căutarea adevărului istoric”
„29 decembrie 1933, Sinaia”
Istorica 11 Decembrie 2023, 22:29

„29 decembrie 1933, Sinaia”

Invitat: dl. dr. Alin Spânu, cercetător istoric

„29 decembrie 1933, Sinaia”
„Chestionar pentru Armată, decembrie 1989”
Istorica 04 Decembrie 2023, 22:58

„Chestionar pentru Armată, decembrie 1989”

Invitat: dl. prof. dr. Constantin Hlihor – Universitatea din Bucureşti

„Chestionar pentru Armată, decembrie 1989”
"Poveştile şi oamenii Unirii"
Istorica 01 Decembrie 2023, 13:51

"Poveştile şi oamenii Unirii"

Invitaţi: dl. conf. dr. Ion Cârja – Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj; dl. Liviu Zgârciu, istoric, Alba Iulia; dl. dr. Emil...

"Poveştile şi oamenii Unirii"