Regulamentul Organic în Ţările Române

A fost oare cea mai bună formulă pentru conducerea Moldovei şi Valahiei, impunerea Regulamentului Organic ?

Dupa aproape 185 de ani, cercetătorii pot spune că dintre toate formulele politice şi sociale ale timpului, da, desigur. Regulamentul Organic a accelerat într-o mare măsură tranziţia către un parcurs european (occidental), spre Unirea din 1859 si Independenţa de stat – 1877.

Modernizarea ţărilor române impusă de regulamentul organic s-a desfăşurat sub autoritatea imperială rusească, însă cele mai multe adaosuri, , îmbunătăţiri, perfectări şi puneri în distribuţie au fost făcute de boierii luminaţi români.

Prefacerile din organizarea politică a Moldovei şi Ţării Româneşti.

Puterea executivă o deţinea domnul, ales de o Adunare obştească extraordinară compusă din reprezentanţi ai boierilor, oraşelor şi judeţelor.

Puterea legislativă o deţineau în comun domnul şi o Adunare obştească ordinară(boieri si reprezentanţi ai judeţelor).

Domnul avea iniţiativa legislativă şi sancţiona legile, iar Adunarea vota legile, bugetele şi impozitele. Domnul Ţării avea limite în actul de guvernare.

Au apărut ministerele, cu reprezentare la Interne, finanţe şi secretarul statului.Barbu Ştirbei în Valahia şi Gheorghe Asachi , în Moldova. Ministere au fost întregite cu cel al dreptăţii, cultelor, al miliţiei.

Administrativ, Muntenia a fost organizată în judeţe, conduse de ocârmuiri, iar în Moldova au apărut ţinuturile, conduse de ispravnici.

Oraşele aveau un sfat orăşănesc ales de populaţia cu un venit anume. La sate funcţionau pârcălabi în Muntenia şi vornici, în Moldova.

În urma aplicării Regulamentului Organic, au fost sistematizate capitalele – Bucureşti şi Iaşi – oraşe, au fost construite aducţiuni de apă, canalizare, iluminat public, a fost creat serviciul de pompieri, cât şi cel de salubritate, au fost pavate străzile principale.

Justiţia avea structură separată de administraţie prin tribunale săteşti, judeţene, divane judecătoreşti, Înaltul Divan, ca instanţă supremă.

În cele două capitale funcţionau un tribunal administrativ şi tribunale comerciale.

Ministerul public era compus din procurori, judecători şi avocaţi. Au fost abolite tortura, mutilarea, confiscarea averii.

Au fost introduse garanţii pentru libertatea persoanei, au fost reorganizate închisorile.

Sub aspect fiscal, au fost introduse două impozite : capitaţia pentru ţărani şi patenta pentru negustori şi meseriaşi.

Din păcate au rămas scutite de la plata impozitelor boierimea, neamurile, clerul şi militarii, precum şi sudiţii – persoane aflate sub autoritatea unor state străine, cel mai dinamic în această privinţă fiind Imperiul Habsburgic.

Sunt desfiinţate vămile interne, se introduce bugetul.

Naţionalismul romantic românesc şi francofilia au rămas avantaje de căpătâi în urma aplicării Regulamentului Organic. Frumoase evoluţii au avut artele şi educaţia, cât şi aprofundarea relaţiilor de cunoaştere cu Franţa şi Germania, locuri, unde fiii de boieri pe finanţare proprie sau cu bursă au studiat şi s-au întors în ţară , să fructifice ştiinţa lor de carte.

Detaliile care întregesc această scurtă prezentare se regăsesc în fişierul sonor al ediţiei, aici

AUDIO: emisiunea „Istorica”, ediţia din 18 iunie 2012:

Contribuţii editoriale : dl. Marian Constantin, istoric de artă la Muzeul de istorie şi artă al municipiului Bucureşti. Un interviu de Mirela Băzăvan.

Consultant ştiinţific : dr. Olga Sandu

Ne puteţi scrie la istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare la adresa : www.romania-actualitati.ro.