Ascultă Radio România Actualitaţi Live

„Refugiaţi. Anii 1939-1940 şi 1944. Polonia şi România”

Invitat: dl. Dorin Matei, redactor şef al revistei „Magazin Istoric”

Refugiaţi polonezi în toamna anului 1939 în România. Credit: impact.ro

Articol de George Popescu, 23 August 2022, 16:50

Suntem la două săptămâni după declanşarea ostilităţilor dintre Germania de-o parte şi Polonia de cealaltă parte. Cea din urmă era sprijinită declarativ de Franţa şi Marea Britanie, garantă a Varşoviei.

La 17 septembrie intră şi sovieticii în acţiune, revendicând interesul pentru partea de est a Poloniei. O intervenţie săvârşită în baza tratatului de neagresiune sovieto-german din 23 august 1939, denumit şi pactul Ribbentropp-Molotov.

Prinsă la mijloc, în ciuda dovezilor de curaj şi vitejie, Polonia este obligată să capituleze. Între timp are loc mişcarea de retragere, conservare şi refugiu atât a unei părţi din armata combatantă poloneză, cât şi a civililor, din toate categoriile sociale şi profesii diferite.

Singurul culoar de refugiu care mai putea fi folosit era cel spre sud-est pe la frontiera cu România, în nordul Bucovinei. România şi Polonia încheiaseră o alianţă militară în martie 1921, reînnoită în 1926 şi 1934, însă Bucureştiul după dezmembrarea Micii Înţelegeri prin ocuparea Cehoslovaciei de Germania, chiar dacă ar fi oferit ajutor militar Poloniei, acesta ar fi fost de prisos. Însăşi, România avea mari probleme cu garanţiile franco-britanice şi ameninţarea de la Est cu Basarabia ca subiect de dispută.

La 1 septembrie 1939, România îşi declară neutralitatea politică şi militară în raport cu Germania.

Cu toate acestea, consideraţii umanitare au stat la baza deciziei de a permite militarilor şi civililor polonezi să-şi găsească refugiu temporar în România. Militarii polonezi au fost obligaţi să predea armamentul şi muniţia la intrarea în ţară, dar şi altă tehnică de luptă.

Deplasarea s-a făcut pe calea ferată timp de câteva săptămâni, refugiaţii fiind dispersaţi în câteva regiuni ale ţării şi mult mai puţini în Bucureşti.

Membrii guvernului polonez ca şi comandanţii armatei din cei evacuaţi au fost trataţi potrivit rangului lor, iar restul conform statutului de refugiat după prevederile internaţionale.

După 15 octombrie 1939 statul român a fixat un cuantum fix ce venea în ajutorul refugiaţilor polonezi. O sută de lei pe zi pentru adulţi şi 50 de lei, tot pe zi pentru copii.

Ca termen de comparaţie, avem preţurile din epocă de 29 de lei la carne de vită, calitatea I; 1,50 lei kilogramul la ceapă; cartofi mari: 2,30-2,80 lei/kg; morcovi mari: 2 lei/kg; varză de toamnă: 1,20/buc.; mere: 8-10 lei/kg; ouă: 2.10-2,40/kg; unt: 90-110 lei/kg; brânză albă: 45-55 lei/kg.

După revista „Realitatea ilustrată” care a publicat abia în decembrie 1939 un reportaj despre refugiaţi, susţinea că aceştia în cea mai mare parte tranzitaseră România către alte destinaţii, îndeosebi prin Turcia, egipt către Anglia, Franţa şi Canada.

Cu toate acestea refugiaţii polonezi au fost întâlniţi până la sfârşitul războiului în România, unii dintre aceştia fie şi-au continuat studiile, fie au găsit angajamente pe piaţa muncii pentru propria susţinere.

Îndeosebi cei lipsiţi de mijloace au rămas la noi, fiind găzduiţi la cămine cu ajutorul societăţilor de binefacere, iar masa era asigurată de cantine sociale.

Józef Beck, fost ministru al Poloniei a fost unul din demnitarii Poloniei care a rămas în România şi care s-a stins din viaţă la Singureni, jud. Giurgiu după ce a contractat tuberculoză.

Un alt ajutor a venit din partea BNR care în ciuda pierderii integrale a valorii monedei poloneze, zlotul, aceasta a cumpărat monedă poloneză la paritatea un zlot cu 20 de lei. De asemenea, polonezii au vândut aur BNR: 1.014 kg pentru 238 de milioane de lei.

România a riscat foarte mult în acţiunile de primire şi întreţinere a refugiaţilor polonezi, căci Germania nu numai că protesta viguros împotriva deciziilor Bucureştiului, dar ameninţa cu invadarea în cazul în care nu-i vor fi predaţi membrii guvernului polon şi cu deosebire aurul Băncii Naţionale a Poloniei, aur ce a tranzitat România de la Storojineţ până la Constanţa, unde a fost îmbarcat pe un vas britanic fiind pus la adăpost.

O cantitate de 4 tone de aur care nu a putut fi expediată din România a fost depozitată în secret la Mânăstirea Tismana din judeţul Gorj şi predată noului guvern de la Varşovia, după război, intactă, fără pierderi.

În general, românii au dat dovadă de multă solidaritate şi compasiune pentru refugiaţii polonezi de război şi au încercat să-i ajute în limita posibilităţiilor materiale din epocă.

O solidaritate din nou încercată anul următor de data aceasta pentru cauza românilor din Basarabia şi nordul Bucovinei, cedate în urma insistenţei sovietice din vara anului 1940.

La prima vedere, ultimatimul sovietic părea a fi deosebit de surprinzător, însă cererile sovietice nu au fost deloc necunoscute celor din sfera puterii. De la serviciile de informaţii şi până la Suveran.

Basarabia unită cu Ţara la 27 martie şi 27 noiembrie 1918 a fost un subiect de dispută între România şi URSS îndeosebi după 1922, Rusia Sovietică insistând pe nerecunoaşterea unirii şi revenirea provinciei la fostul Imperiu.

Nici astăzi nu cunoaştem cu precizie câţi refugiaţi basarabeni au sosit după anexarea provinciei de către URSS. Estimările variază între 100 000 şi 200 000 de refugiaţi.

Aceştia au venit în valuri succesive şi în funcţie de activitatea comisiilor bilaterale înfiinţate la noua frontieră de stat dintre URSS şi România. Cea mai mare parte a lor a fost primită şi arondată în localităţi din restul ţării cu preponderenţă în Moldova, Transilvania, dar şi peste munţi, în Câmpia Română.

Statul român, dar şi organizaţiile de binefacere şi Societatea de Cruce Roşie, împreună cu Biserica au încercat din răsputeri să ajute refugiaţii basarabeni şi bucovineni care abia de scăpaseră cu viaţa, avuţia lor rămânând în cea mai mare parte în teritoriul ocupat.

Astăzi ştim că aceasta a fost o situaţie temporară, căci în anul următor, după izbucnirea războiului din Răsărit, după recucerirea teritoriilor pierdute, românii basarabeni în majoritate s-au întors la vetrele lor.

Desfăşurarea războiului a întors din nou situaţia după trei ani, aducând un nou val de refugiaţi din aceleaşi provincii în primăvara anului 1944. De data aceasta, acţiunea statului român a fost foarte bine organizată, limitând pierderile şi având o desfăşurare şi cadenţă militare.

Destul de repede în cursul anului 1940, tot vara a urmat cedarea Transilvaniei de Nord, Ungariei. Şi de această dată restul României s-a confruntat cu refugiaţi, e drept într-o proporţie mai mică. Acestora li s-au adăugat şi românii din Cadrilater sau Dobrogea de Sud, de asemenea cedată la presiunea Bulgariei şi sub autoritatea Germaniei şi Italiei. În acest caz, refugiul a fost însoţit şi de un schimb de populaţie, românii migrând peste Dunăre, iar bulgarii din România mergând în Cadrilater, de-acum parte a Bulgariei.

Toţi aceşti refugiaţi nu numai că au fost puşi în situaţii limită, s-au destrămat familii, s-au pierdut copii, averi şi uneori vieţi au marcat una din dramele cele mai acute ale României secolului al XX-lea şi roata istoriei părea că nu se va opri din mersul său implacabil.

Contribuţii editoriale : dl. Constantin Rusanovschi, preşedinte al Asociaţiei „ProBasarabia şi Bucovina” din Oneşti, judeţul Bacău despre calvarul refugiatului român din Basarabia anului 1944. Un interviu de Mirela Băzăvan.

AUDIO: emisiunea „Istorica”, ediţia din 22 august 2022 (integral)

Foto:

Document de identitate al unui refugiat polonez. Credit: https://chindiamedia.ro

Refugiat copil din Polonia. Credit: descoperă.ro

Secvenţe dintr-un lagăr de refugiaţi polonezi. Credit: https://chindiamedia.ro

Din lagărul de refugiaţi de la Călimăneşti, Vâlcea

Refugiaţi polonezi din tabăra de la Comişani, judeţul Dâmboviţa. Credit: https://chindiamedia.ro

Regia de montaj: Carmen Idriceanu şi Mădălina Niculae

Regia de emisie: Claudia Buzică şi Lucian Flencheş

Emisiunea „Istorica” se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.35 – 03.00.

Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit din secţiunea PODCAST, adresa fiind: https://podcast.srr.ro/RRA/istorica/-s_1-sh_321

Ne puteţi scrie la: istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare de la : www. romania-actualitati.ro

 „File din istoria Bugeacului”
Istorica 24 Mai 2022, 00:09

„File din istoria Bugeacului”

Invitat: dl. dr. Constantin Corneanu, cercetător istoric

„File din istoria Bugeacului”
„Povestea comentată a unui refugiat basarabean”
Istorica 28 Martie 2022, 19:52

„Povestea comentată a unui refugiat basarabean”

Invitat: dl. Ionuţ Iamandi, jurnalist şi publicist

„Povestea comentată a unui refugiat basarabean”
„Doi mareşali şi o paralelă”
Istorica 25 Octombrie 2021, 23:13

„Doi mareşali şi o paralelă”

Invitat: dl. prof. dr. Florian Bichir – Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”

„Doi mareşali şi o paralelă”
 „Un subiect mereu actual: 23 august 1939”
Istorica 22 Septembrie 2021, 18:50

„Un subiect mereu actual: 23 august 1939”

Invitaţi: dl. dr. Constantin Corneanu, cercetător şi redactor şef al revistei „Enigmele Istoriei” d-na conf. univ....

„Un subiect mereu actual: 23 august 1939”
„Generalul Ernest Broşteanu şi Basarabia”
Istorica 23 Martie 2021, 00:28

„Generalul Ernest Broşteanu şi Basarabia”

Invitat: dl. prof. dr. Ion Giurcă de la Universitatea „Hyperion” şi cadru didactic asociat al Universităţii...

„Generalul Ernest Broşteanu şi Basarabia”
 „Moldova. Viaţă cotidiană în timpul războiului”
Istorica 19 Aprilie 2021, 23:06

„Moldova. Viaţă cotidiană în timpul războiului”

Invitată: d-na dr. Tamara Botez, redactor de carte istorică la Editura Universităţii „A.I. Cuza”, Iaşi

„Moldova. Viaţă cotidiană în timpul războiului”
  „Un veac de la semnarea Tratatului româno-polon”
Istorica 01 Martie 2021, 18:52

„Un veac de la semnarea Tratatului româno-polon”

Invitată: d-na prof. dr. Viorica Moisuc

„Un veac de la semnarea Tratatului româno-polon”
"Cadrilater 1940"
Istorica 24 Noiembrie 2020, 17:49

"Cadrilater 1940"

Invitat: dl. prof. dr. Ion Giurcă – Universitatea „Hyperion” şi cadru didactic asociat al Universităţii Naţionale...

"Cadrilater 1940"