Procesul PNŢ şi Iuliu Maniu

Operaţiunea “Tămădău” a figurat ca una dintre reuşitele înscenări ale serviciului de informaţii românesc aflat în translarea forţată de la Siguranţa Generală şi Serviciul Special de Informaţii la Securitatea Poporului.

O înscenare ce punea capăt existenţei politice a PNŢ, un partid creat prin fuziune în 1926 cu membri marcanţi din Vechiul Regat şi cei din Transilvania revenită la Patria-mamă. O generaţie sacrificată în anchete, procese şi închisori, cu puţini supravieţuitori.

Ţinta guvernului pro sovietic de la Bucureşti - au fost deschise mai multe fronturi, împotriva elitelor din şcoli, din armată, împotriva Bisericii, indiferent de confesiune, împotriva investitorilor privaţi, a ţăranilor înstăriţi - din clasa politică combătută cu cea mai mare energie a fost PNŢ. Comuniştii mai aveau un adversar de temut. Pe legionari.

Pe fondul dezvoltării “Războiului Rece” şi a lipsei de anticipare şi previzibilitate a evenimentelor ce decurgeau din această dispută fără menajamente dintre lumea occidentală şi blocul sovietic în ascensiune, zilele acestui partid tradiţional erau numărate.

După Tămădău a urmat interzicerea aproape simultană şi a activităţii PNL - Dinu Brătianu, practic desfiinţarea unei Opoziţii cât de cât unitare în faţa Moscovei.

Ancheta asupra a 200-300 de oameni pentru cele 19 condamnări la finalul aşa-zisului “Proces al trădării naţionale” a fost întocmită printr-un şir întreg de malversaţiuni, de presiune morală şi în unele cazuri de coerciţie fizică pentru obţinerea declaraţiilor favorabile acuzării.

Procesul ca şi ancheta s-au desfăşurat după cum susţin şi invitaţii ediţiei cu ordine stricte de la consilierii şi ofiţerii sovietici, urmate întocmai de tovarăşii lor de la Bucureşti.

Acuzaţia de subinare a autorităţii guvernului şi de spionaj în favoarea Anglo-Americanilor au fost principalele capete la care s-au mai adăugat şi altele de o gravitate deosebită. Toate pentru a motiva cererea acuzării în favoarea pedepselor dintre cele mai grele.

Au fost acuzaţi fruntaţii PNŢ, Iuliu Maniu şi Ion Mihalache, apoi cei din apropierea lor pe linie politică, de la Nicolae Penescu şi Victor Rădulescu Pogoneanu până la Nicolae Carandino, directorul oficiosului “Dreptatea”.

În anchetă şi ulterior la proces au mai fost incluşi şi membri ai grupului de sprijin din ministerul de Externe, inclusiv miniştrii României în diverse capitale europene, unii condamnaţi “in absentia” la zeci de ani de închisoare, cazul fostului ministru român de externe Grigore Gafencu, fiind cel mai cunoscut.

În fine au trecut prin furcile caudine şi militarii - membri ai Cercului Militar al PNŢ - ofiţeri şi subofiţeri deblocaţi sau excluşi din armată pe motive politice, cel mai folositor anchetei şi procesului fiind colonelul Ştefan Stoika, văr cu ministrul Justiţiei, Lucreţiu Pătrăşcanu. Ambii au murit în închisoare chiar dacă la un moment dat s-au aflat de cealaltă parte a baricadei.

Conjunctura politică, jocurile de strategie, relaţionarea PNŢ cu aliaţii aşteptaţi să elibereze România de guvernul comunist şi de Armata Roşie sunt alte teme ale acestei ediţii, pe care o puteţi asculta integral din fişierul sonor ataşat.

Contribuţii editoriale : dl. acad.Eugen Simion preşedintele Colectivului de redactare a lucrării “Cronologia vieţii literare româneşti” sub auspiciile Institutului de Istorie şi Teorie literară „G. Călinescu“ în care este ilustrată şi drama procesului şi condamnării fruntaşilor PNŢ. Un interviu de Mirela Băzăvan.

AUDIO: emisiunea „Istorica”, ediţia din 31 octombrie 2011

Consultant ştiinţific: drd. Olga Sandu

Ne puteţi scrie la adresa electronică : istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare la adresa www.romania-actualitati.ro