Moşieri şi ţărani după anul 1907

Fie că au fost exgerate ori nu, pierderile omeneşti şi materiale în urma răscolalelor ţărăneşti din 1907 rămân ca parte a istoriei unei relaţii sociale încordate în societatea românească. Şi unii şi ceilalţi - moşieri, arendaşi de-o parte, ţărani, de cealaltă parte - au greşit sau şi-au căutat exclusiv partea lor de interes.

Reforma agrară din 1864 pusă în aplicare domnitorul Alexandru Ioan Cuza şi Mihail Kogălniceanu a dat satisfacţie masei ţărăneşti paupere, oferindu-i o bază economică pentru o viitoare dezvoltare.

Ceea ce n-a putut împiedica legea reformei agrare a fost fărâmiţarea proprietăţii individuale a ţăranilor prin înstrăinarea condiţionată de statutul social al urmaşilor de proprietari. Băiatul avea nevoie de o bucată de pămât pentru a-şi întemeia o familie, iar fata, de zestre.

La 1907 mulţi ţărani ajunseseră să aibă foarte puţin pământ sau deloc, în ambele cazuri munca pe pământul proprietarului de moşii era singura opţiune pentru supravieţuire.

Piaţa muncii ţărăneşti a fost în mare măsură dezechilibrată. Ţărani dispuşi să muncească erau în număr mare, teren arabil mai puţin, o supraofertă de muncă, ducând la scăderea accentuată a preţului, arecompensei ţăranului. În plus, actul negocierii muncii între moşier şi ţărani a fost spulberat de prezenţa muncitorilor agricoli străini solicitaţi de proprietari în dese rânduri pentru a scădea preţul braţelor de muncă.

Înainte de izbuncirea răscoalei, agricultura românească beneficia de o legislaţie ce încerca să reglementeze imparţial relaţiile dintre moşieri şi ţărani. În realitate, raportul a fost favorabil proprietarilor şi arendaşilor (o categorie socială care a fost detonatorul răzmeriţelor ţărăneşti). Patru legi încercau să soluţioneze criza socială.

De ce nu s-a reuşit aceasta ? Invitatul ediţiei oferă câteva explicaţii ce sunt rodul cercetării sale istorice şi pe care vă invităm să-l ascultaţi cu ajutorul fişierului audio.

Contribuţii editoriale : dl. dr. Narcis Dorin Ion despre ferme agricole model la începutul secolului XX. Un interviu de Mirela Băzăvan.

Emisiunea "Istorica" se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului de Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.30 – 03.00.

AUDIO: emisiunea "Istorica", ediţia din 16 martie 2015:

Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit de AICI.

Fişierele din această secţiune pot fi consultate timp de maximum zece săptămâni de la data publicării.

Ne puteţi scrie la: istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare de AICI.