Mituri şi utopii. Falansterul lui Theodor Diamant

Secolul al XIX-lea a fost numit şi secolul naţiunilor. A fost însă şi veacul curentelor de gândire politică.

La 10 martie 1835, Theodor Diamant - nu i se cunoaşte cu precizie originea, ori grec, ori evreu - pune bazele unui falanster ( Celulă social-economică primară, care urma să funcționeze ca o asociație de producție și consum bazată îndeosebi pe îndeletniciri agricole, proiectată de socialistul utopist francez Fourier, destinat viitoarei societăți imaginate de el ).

Neavând bani, Diamant este finanţat în prima parte a proiectului de Emanoil Bălăceanu, boier şi proprietar de terenuri, dornic să sprijine o idee nouă de asociaţiune, însă cu gândul şi la obţinerea unui profit.

Ideea nu era nouă, astfel de asociaţii în care binele şi fericirea foarte des invocate în scrierile filosofilor utopici, ce se regăseau din belşug, fusese aplicată în ţările Europei apusene, în Franţa fiind avansată prin eforturile lui Charles Fourier.

Theodor Diamant a fost un discipol entuziast al lui Fourier. În principiu, orice comunitate alcătuită din 1 620 de persoane de diverse calificări şi status social reunite într-o cooperativă putea să-şi satisfacă prin forţe proprii, necesităţile unui trai în comun. Casă, şcoală, loc de muncă, vânzarea produselor, achitarea taxelor, realizarea de economii sau plus-valoarea pentru reinvestire.

AUDIO: emisiunea "Istorica", ediţia din 10 martie 2014:

Acest experiment social criticat constant la apariţia sa, cât şi după desfiinţarea falansterului, confiscat o sută de ani mai târziu de regimul comunist pentru legitimarea obârşiei sale a sucombat din lipsă de lichidităţi. Boierul Bălăceanu prin gajarea moşiei de la Scăieni (actualul judeţ Prahova) şi câteva plasamente greşite a fost nevoit să oprească finanţarea.

Nici autorităţile vremii n-au avut o atitudine mai bună în favoarea acestui experiment. Boierii, domnitorul Alexandru Ghica, cât şi Imperiul Ţarist - cel care tutela administrativ Ţara Românească şi Moldova prin Regulamentele organice, instituite în urma păcii de la Adrianopole - 1829 - n-au privit cu ochi buni o astfel de încercare de punere în practică a socialismului utopic.

Contribuţii editoriale : dl. conf. dr. Mihai Săsăujan, Facultatea de Teologie ortodoxă din Bucureşti despre modelul monahal de viaţă economică şi practică al călugărilor. Un interviu de Mirela Băzăvan.

Emisiunea "Istorica" se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului de Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.30 – 03.00.

Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit de la adresa: http://www.romania-actualitati.ro/Podcast/istorica/4

Fişierele din această secţiune pot fi consultate timp de maximum zece săptămâni de la data publicării.