Mihail Manoilescu (1891 - 1950)
Invitaţi:prof. univ. dr. Vasile C. Nechita, Iaşi şi prof. univ. dr. Daniel Dăianu.
Articol de George Popescu, 04 Decembrie 2012, 07:19
Născut la Tecuci în 1891.
Şef de promoţie la Şcoala Politehnică din Bucureşti în 1915.
Doctor Honoris Causa al multor instituţii de cultură din străinătate.
Director în Ministerul Industriei şi Comerţului în 1920.
Subsecretar de Stat la Ministerul de Finanţe în 1924.
Ministru al Lucrărilor Publice şi Comunicaţiilor în 1930.
Guvernator al Băncii Naţionale în 1931, Ministru al Industriei şi Comerţului în 1931.
Preşedinte la Secţia Română a Camerei Internaţionale de Comerţ.
Creator al Ligii Naţonal-Corporatiste, promotor al teoriei economice a corporatismului.
Fondator al revistei Lumea Nouă.
Ministru de Externe în 1940.
Profesor de economie politică la Şcoala Politehnică din Bucureşti până în 1944.
Deţinut politic din 1948 la Ocnele Mari şi Sighet, unde moare în 1950 datorită regimului de exterminare la care este supus. Familia află de moartea sa abia după 8 ani.
OPERA
Problema despăgubirilor de război, 1919
Contribuţia culturii generale la formarea concepţiei tehnice, 1920
Politica statului în chestiunea refacerii industriale, 1920
Cum putem reînvia Leul aur, 1923
Organizarea financiară a economiei naţionale, 1924
La théorie du protectionisme industriel, Paris, 1929 (cu versiuni în italiană şi engleză)
Întoarcere la ogor, 1931
Echilibrul economic european, 1931
O activitate parlamentară cooperativistă, 1933
Gândirea europeană la Congresul de la Roma, 1933
Lupta ortodoxiei împotriva materialismului, 1933
România, stat cooperatist, 1933
Unitatea spirituală a Europei, 1933
Profesiunile libere în statul cooperatist, 1933
Secolul corporatismului, 1934
La situation économique de la Roumanie en 1929, 1940
Rostul şi destinul burgheziei româneşti, 1940
Dimensiuna slavă (în Lumea Nouă), 1941
N-am avut oameni de stat (în Lumea Nouă), 1941
Memorii, 1945 (publicate în 1993)
Contribuţii editoriale : dl. prof. Mihai Dinu (nepotul lui Mihail Manoilescu) – Universitatea Bucureşti cu un portret în tonuri familiale despre figura ilustrului său bunic, drama prin care a trecut familia sa şi recunoştinţa adusă marelui gânditor. Un interviu de Mirela Băzăvan.
AUDIO: emisiunea "Istorica", ediţia din 3 decembrie 2012:
