Mihai Viteazul

O domnie a cărei durată se circumscrie mandatului în Evul Mediu, însă una dintre cele mai spectaculoase prin acţiune politică, diplomatică şi militară din câte a avut Ţara Românească şi chiar spaţiul locuit de români.

Descendent din linia Cantacuzinilor după unele referinţe solide, filiaţii albaneze după alte surse, noul domnitor Mihai Viteazul rămâne în istorie prin performanţa de a aduna laolaltă juridic şi teritorial - pentru scurtă vreme - cele trei state autonome româneşti.

Un deziderat fructificat peste mai bine de două secole de evoluţie, după Primul război mondial. Din această perioadă datează şi influenţarea evenimentului de la 1600 cu accente naţionale, un “pattern” adjudecat cu prisosinţă şi deseori exagerat sub jumătatea de secol a regimului comunist.

Clarviziunea sau cel puţin scopul agreat al voievodului român se datorează cultului său pentru valorile creştine şi mai puţin pe conştientizarea noţiunii de stat naţional.

Preluarea puterii o va face clasic prin cumpărarea domniei cu ajutorul unor mari sume de bani - personali şi credite - cu ajutor dat de unchiul său Iane Cantacuzino, principele transilvan Sigismund Batthory şi a unei părţi din boierimea tradiţională.

Mai multe teme abordate în această emisiune le puteţi găsi în fişierul sonor, alăturat.

Audio:

Cutuma spunea că orice domn nou al statelor româneşti vasale Porţii Otomane era obligat să plătească în afara preţului său pentru mandatul politic şi datoriile restante ale predecesorilor săi. Înainte de Mihai Viteazul datoria către Constantinopol se adunase la 700 de milioane de aspri sau cinci milioane de galbeni în opinia lui Mihai Berza.

Cu atât mai puţin era posibilă plata datoriei, un motiv sau justificare pentru tânărul domn de a-şi ucide toţi creditorii, cât şi garnizoana turcească din Bucureşti, în octombrie 1593.

Cele trei ţări române se aflau într-o poziţie adiacentă de exercitare a puterii de către cele două mari imperii : Otoman şi Habsburgic, la care se mai adăugau influenţele deloc de neglijat ale Poloniei, Franţei şi Angliei şi nu în cele din urmă, interesul Rusiei. Statele papale se aflau în fruntea frontului antiotoman, însă cu o dinamică a acţiunilor militare mult redusă faţă de cruciadele anterioare.

Domnitorii românii nu puteau decât să profite de pe urma neînţelegerilor dintre Marile Puteri în măsura în care acţionau la limita şi deseori dincolo de tratatele semnate cu acestea. Rivalitatea ungaro-polonă, cât şi nervozităţile dintre Împăratul Sfântului Imperiu Roman de Apus şi regele Ungariei au făcut ca nu întotdeauna frontul creştin să fie capabil să se opună şi eventual să respingă ofensiva musulmanilor în Europa Centrală şi de sud-est.

Cu atât mai surprinzătoare şi extraordinară este acţiunea principelui român de a îndrăzni să lupte şi pentru celelalte două state româneşti, pentru unificarea lor.

Contextul politic şi strategic al Marilor Puteri ce se bizuia pe exploatarea resurselor celor trei ţări a fost potrivnic acţiunii militaro-politice, intreprinse de domnitor, iar judecând în afara istoriei, e greu de imaginat că Mihai Viteazul ar fi putut susţine unificarea celor trei state o bună bucată de vreme fără a fi supus anihilării de către adversarii Unirii.

E meritorie încercarea sa, din aceea vreme, când ţările europene nu ajunseseră la consacrarea statalităţii lor şi a caracterului naţional, la care mai putem adăuga şi faptul că Imperiul otoman se afla după Soleiman Magnificul la apogeul puterii sale pe trei continente. Bătălia de la Călugăreni a fost ultima mare confruntare militară româno-turcă de până la Războiul pentru independenţă din 1877-1878.

Contribuţii editoriale: Mihai Fulger, critic de film despre figura eroului în cinematografia românească. Un interviu de Eugen Coroianu
prof. dr. Toma Rădulescu, şef secţie Istorie -Arheologie la Muzeul Oltenie din Craiova despre iubirile lui Mihai Viteazu. Un interviu de Mirela Băzăvan.

Consultant ştiinţific: drd. Olga Sandu

Ne puteţi scrie la : istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare şi pe Internet la adresa : www.romania-actualitati.ro

Următoarea ediţie a emisiunii “Istorica” va fi difuzată luni 22 august 2011.