„Enciclopedia regimului comunist din România. Literele P-R”

Să presupunem că vreţi să aflaţi despre începuturile comunismului din România. Ne gândim cu predilecţie la cei născuţi după anul 1989.

Din multitudinea de surse aflate azi la dispoziţie putem să alegem şi volumele editate sub auspiciile Academiei Române de Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului.

Această enciclopedie în patru volume, dintre care trei sunt deja apărute, un al patrulea va fi gata la sfârşitul anului viitor, îl avantajează pe cititor prin bogăţia detaliilor, limpezimea conţinutului, obiectivitatea abordării şi semnăturile autorilor.

Am încercat ca prin această sublinire să facem o departajare netă a informaţiei disponibile şi aferentă acestui subiect, astăzi, de ceea ce apare cu precădere pe Internet. Într-un cuviânt informaţii verificate şi cu sursă documentară.

Al treilea volum al enciclopediei începe cu termenul „pachet” adică ceea ce trimiteau rudele încarceratului politic, de obicei alimente bogate în proteină şi glucide, efecte de îmbrăcăminte şi se încheie cu „Rugul aprins” un dosar colectiv iniţiat de organele de Securitate în a doua etapă a reeducării – 1958-1962 – şi îndreptat împotriva unor intelectuali şi clerici.

Din terminologia propusă de această enciclopedie mai remarcăm explicaţiile şi exemplele despre percheziţie, locurile de detenţie de la Periprava până la Roşiorii de Vede sau satul Rubla din Bărăgan, despre condamnaţii politic, foşti demnitari şi până la pastorii neoprotestanţi.

Deasemenea remarcăm în cuprinsul enciclopediei spaţii largi acordate pentru revolta de la Braşov, momentul protestatar Paul Goma, Revoluţia din Ungaria, 1956 cu efectele sale în România, dar şi Revoluţiei din decembrie 1989, respectiv perioada 16-22 decembrie.

O altă secţiune este dedicată represiunii împotriva partidelor politice. Cele tradiţionale din perioada interbelică, de la liberali şi naţional-ţărănişti, social-democraţi, până la Mişcarea Legionară.

O altă parte importantă a volumului al treilea al „Enciclopediei represiunii regimului comunist” este rezervată atât instituţiilor de forţă, dintre care Securitatea ocupă un spaţiu larg, cât şi mijloacelor de presiune de care dispunea partidul unic, inclusiv prin organizaţii de masă.

Interesante sunt şi informaţiile despre înglobarea în sistemul represiv a secţiilor medicale de psihiatrie, un exemplu fiind spitalul din Poiana Mare, judeţul Dolj.

Organele Procuraturii, apărute în anul 1952 au la rândul lor un spaţiu bine delimitat şi bogat ilustrat al implicării în strategiile sistemului de represiune.

Propaganda, un termen atât de des întâlnit în epocă, dar şi astăzi este prezentat cu suficiente exemple lămuritoare, alături de activitatea posturilor de radio ce emiteau pentru România din străinătate sau contra-propaganda.

Şi volumul al treilea din lucrarea citată subliniază contextul politic internaţional şi influenţa Războiului Rece în această complicată maşinărie a cenzurării opiniilor politice ale cetăţeanului.

Mai spre timpurile noastre, volumul ne oferă date şi o extinsă explicaţie asupra termenului „raţie”, îndeosebi, raţia alimentară sau hrana cartelată, după cum ne vorbeşte şi despre deportaţii din Bărăgan şi viaţa lor controlată permanent.

Nu lipsesc nici referinţele asupra cuvântului „răpire, o altă unealtă din arsenalul sistemului de represiune, fiind prezentate cazurile Aurel Decei şi Oliviu Beldeanu, ambii răpiţi, primul din Turcia, celălalt după o tentativă cu mână armată de ocupare a ambasadei României în Elveţia, capturat în Berlinul Occidental într-o operaţiune comună Securitate - STASI (poliţia secretă est-germană).

Mai puteţi întâlni în volum, în extenso, lămuriri despre „reparaţii de război” şi „repartiţie guvernamentală” , doi termeni situaţi cronologic la polii regimului comunist din România.

Am putea continua, însă îl lăsăm pe cititorul interesat să apeleze la acest instrument util de cercetare a trecutului recent şi evident să-şi formuleze propriile opinii.

Contribuţii editoriale : dl. Octav Bjoza subsecretar de stat şi preşedinte al Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România (AFDPR) despre sacrificiul generaţiei sale. Un interviu de Mirela Băzăvan.

Regia de montaj : Oana Popescu

Regia de emisie : Lucian Flencheş şi Victor Mihăescu

AUDIO : emisiunea „Istorica”, ediţia din 27 februarie 2017:

Galerie foto : reproducerile din această ediţie provin din lucrarea citată, având permisiunea autorului

Emisiunea "Istorica" se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.30 – 03.00.

Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit din secţiunea PODCAST (colţul din dreapta).

Fişierele din această secţiune pot fi consultate timp de maximum zece săptămâni de la data publicării.

Ne puteţi scrie la: istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare de la: www.romania-actualitati.ro