România a avut şi artişti fotografi. Dintre cei cu nume şi operă îi evocăm astăzi pe Iosif Berman şi Nicolae Ionescu.

Iosif Berman, evreu prin etnicitate, român prin filiaţie. Tatăl său a luptat în Războiul de independenţă (1877-1878), iar prin faptele sale a fost împământenit sau naturalizat cu drepturi depline ca român.

Cu o instrucţie bună – în epocă un absolvent de liceu cu bacalaureat – avea o bună recomandare pentru profesiuni liberale şi intelectuale ori administrative, deprinde tehnica fotografică de la refugiaţii evrei dinspre Polonia spre Bucovina şi Moldova, iar într-un timp relativ scurt ajunge chiar să-şi creeze un stil personal.

După anul 1930 este numit ca fotograf al Curţii regale a României – nu se cunoaşte încă cine a făcut această nominalizare – şi începe să transpună în imagini viaţa şi ritualurile, atmosfera de la Palat pe clişeul fotografic.

În paralel lucrează pentru ziarele de stânga – Adevărul şi Dimineaţa – cât şi pentru ziare şi reviste din America (The New York Times, National Geographic) cu un remarcabil succes.

Este cooptat în echipele de cercetare sociologică conduse de profesorul Dimitrie Gusti pe tot cuprinsul României Reîntregite. Dovezile fotografice ale acestui proiect constituie şi astăzi o valoare preţioasă în sine.

Aceasta este perioada de vârf a operei lui Iosif Berman ca fotograf de succes al istoriei noastre contemporane.

După 15 septembrie 1940, Berman este îndepărtat de la ziarele Adevărul şi Dimineaţa pe motiv că a servit cu insistenţă regimul carlist, o decizie care-i va grăbi sfârşitul în 1941.

AUDIO: emisiunea "Istorica", ediţia din 28 decembrie 2015:

Nicolae Ionescu, celălalt mare fotograf de succes român provenea dintr-o familie modestă, însă curiozitatea şi autodidacticismul l-au consacrat mai târziu ca un mare fotograf contemporan cu Berman.

Şi Nicolae Ionescu a fost un produs al şcolii româneşti de nivel mediu cu aptitudini cultivate de sistem, încât a fost la un moment dat sprijinit să preia conducerea tehnică a ziarelor Adevărul şi Dimineaţa, Berman fiind subalternul său.

Între cei doi nu s-a consumat o rivalitate, ci a fost mai degrabă o colaborare, însă cu destule note distincte.

Nicolae Ionescu a avut un program de muncă aproape anihilator: 18-20 de ore pe zi, fiind obligat profesional, dar având şi muncă de teren, incuzând aici şi creaţia personală.

Datorită zestrei soţiei sale a reuşit să-şi deschidă şi un atelier fotografic bine utilat care-i aducea un plus de imagine.

Despre valoarea şi sensurile fotografiei celor doi artişti români puteţi afla suficiente detalii din conţinutul ediţiei, în fişierul audio, de la invitatul nostru

Nicolae Ionescu are aproape acelaşi parcurs ca şi Iosif Berman cu deosebirea că-i supravieţuieşte celui din urmă, însă schimbările istorice prin care trecea România (război, instalarea partidului unic, privaţiuni şi abuzuri) nu-i mai oferă ocaziile potrivite pentru a-şi continua intenţiile profesionale.

Nicolae Ionescu a pătimit de două ori : în septembrie 1940 odată cu schimbarea de regim, de la Carol al II-lea la cel naţional-legionar a fost acuzat că a fraternizat cu evreii şi după 1945 când comuniştii l-au acuzat că făcuse politică naţional-liberală. I-au interzis să mai profeseze, mai târziu i-au confiscat şi casa, mutându-l într-un subsol. Nu a fost arestat şi condamnat, însă a fost hărţiut permanent.

Abia în 1956 cu ajutorul profesorului George Oprescu, a fost angajat ca fotograf la Institutul de Istorie a Artei, de unde s-a şi pensionat.

Fotografie a făcut, însă nu pentru opera personală. De altfel anii 50-60 au fost cei mai săraci prin reprezentare fotografică. Fotografia-document ajunsese un tabu. Era permisă în general serviciului de propagandă.

Contribuţii editoriale : dl. Andrei Pandele, arhitect şi fotograf despre avatarurile unei profesii în timul regimului totalitar. Un interviu de Mirela Băzăvan.

Interviul integral cu dl. Andrei Pandele

Regia de montaj : Radu Sima

Regia de emisie : Dana Burcea şi Cristina Creţa

Emisiunea "Istorica" se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.30 – 03.00.

Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit din secţiunea PODCAST (colţul din dreapta).

Fişierele din această secţiune pot fi consultate timp de maximum zece săptămâni de la data publicării.

Ne puteţi scrie la: istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare de la :

http://www.romania-actualitati.ro/Categorii/istorica-55

Galerie Nicolae Ionescu :

Foto : tradiţional şi modern în România interbelică

Foto : intrarea la Târgul de Moşi

Foto: de Mărţişor, iniţiativa particulară şi doamnele

Foto : b-dul Elisabeta noaptea, într-o lună de mai în perioada interbelică

Foto : intrarea la Teatrul Naţional (distrus în bombardamentele germane din august 1944)

Foto : secvenţă de la târgul de Moşi. Căluşarii.

Foto : .. pe Calea Victoriei..

Foto : familie de lipoveni la masă

Foto : Un ţăran şi calul său

Foto : flaşnetari la Piaţa Unirii

Foto : una din feţele sărăciei. Femeie cu copii venind la Bucureşti. 1929.

Foto : Cheiul Dâmboviţei aproape de Piaţa Unirii

Foto : aspect de la o slujbă religioasă

Foto : turnanta sau distracţia la bucureşteni

Foto : o bătrână mulge caprele. Calea Moşilor, Bucureşti, 1935

Foto : cu Colindul, la mahala

Foto : ţigani la rampa de gunoi a oraşului

Foto : de 1 ianuarie, copii cu sorcova, cartier de periferie

Galerie Iosif Berman :

Foto : Voievodul Mihai şi câinele său favorit "Rak" într-o excursie şcolară la Mânăstirea Putna. Perioada interbelică

Foto : copile în costum popular românesc

Foto: revelionul de altădată

Foto: cum se făcea campanie electorală în perioada interbelică

Foto : transportul de mărfuri şi tracţiunea animală

Foto : de la un curs de vioară

Foto : praznic la o mânăstire

Foto : din viaţa unei familii sărace. Comuna Cornova, Basarabia, România

Foto : pompieri în acţiune. Bucureşti,1936

Foto : copiii şi bucuria zăpezii

Foto : dintr-o maternitate

Foto : din timpul Regenţei (1927-1930)

Foto : închisoarea Văcăreşti. Deţinuţi la lucru

Foto : Grădina Cişmigiu, iarna. Perioada interbelică.

Foto: sus : str. Scăricia, 1934. Jos : comerţ ambulant pe străzile Bucureştiului