Columna lui Traian în memoria românilor

La 12 mai 113 – da, este anul 113 după Christos - a fost inaugurat complexul memorial ce adăpostea Columna lui Traian, simbol al puterii împăratului roman ce reuşise să adauge nemărginitului său imperiu şi de-acum, provincia Dacia.

Complexul a fost construit după dizlocarea unui deal întreg pentru a oferi perspectivă Forului lui Traian de şase hectare, între Capitoliu şi Quirinal cu două clădiri semicirculare, Basilica Ulpia, două biblioteci – una latină, alta greacă, un arc de triumf şi desigur Columna lui Traian din marmură de Carara – 18 blocuri, cântărind 40 de tone.

Ceea ce se găseşte la Muzeul Naţional de Istorie a României este o copie realizată între anii 1938 – 1943 în Italia din ciment alb cu praf de marmură şi armătură metalică. Columna lui Traian aflată la Bucureşti se găseşte în starea cea mai bună posibilă dintre celelalte două copii executate pentru Vatican şi Londra, aproximativ în aceiaşi perioadă.
Columna românească a lui Traian este în esenţă motivul unui proiect cultural care s-a întins pe o sută de ani (1867 – 1967 ).

Audio: emisiunea "Istorica", ediţia din 9 decembrie 2013:

Un traiect în care interesele intelectualilor academicieni şi oamenilor politici a funcţionat aproape perfect. Acest proiect a fost dus până la capăt. A avut succes.

Cărturarul Gheorghe Şincai încă din ultimul sfert de veac XVIII a fost convins că semnul unităţii politice naţionale este reprezentat de Columna lui Traian. Gheorghe Şincai a fost cel care a adus la lumină această legătură identitară românească.

Ideea făuririi unei copii a Columnei a fost dusă mai departe în cursul veacului următor de intelectuali la fel de distinşi precum Alexandru Odobescu, Mihail Kogălniceanu, C. A. Rosetti, V.I. Urechia sau Tzigara-Saurcaş, prof. Emil Panaitescu.

Prin ordinul Papei Alexandru al III-lea (7 septembrie 1159-30 august 1181), din 1162, «era osândit la moarte şi i se confisca întreaga avere celui care ar deteriora Columna».

Impresionaţi de Columna lui Traian, au fost făcute mai multe copii ale acesteia: în anii 1861-1863, în timpul împăratului Napoleon al III-lea, a fost realizată copia integrală a Columnei din cupru galvanic, care se află la Muzeul Antichităţilor Naţionale de la Saint-Germain-en-Laye; o altă copie se găseşte la Victoria and Albert Museum din Londra; o copie se află şi la Roma, la Museo della Civiltà Romana.

În anii 1934-1939, arheologul Emil Panaitescu, directorul Şcolii Române din Roma, a adresat memorii Academiei Române, Ministerului Instrucţiunii Publice, Ministerului de Finanţe şi Parlamentului Românie, obţinând finanţarea unei copii a Columnei lui Traian de la Roma.
Lucrările au fost efectuate, în anii 1939-1943, de meşterii Vaticanului, supravegheaţi de Francesco Mercatalli, Emil Panaitescu şi verificate de o comisie compusă din Guido Galli, directorul tehnic al muzeelor pontificale, arhitectul Italo Gismondi, arheologul Giuseppe Lugli şi istoricul de artă Virgil Vătăşeanu.

Copia Columnei a costat în total 6.393.984,06 lei, o sumă serioasă pentru bugetul unei ţări angrenate în efortul de război.

În iunie 1967, după tratativele diplomatice şi intervenţiile academicienilor Constantin Daicoviciu, Virgil Vătăşeanu, Emil Condurachi şi Cornel Burtică, ambasadorul României la Roma, copia Columnei a sosit în România.

Negocierile între statul român şi Sfântul Scaun au durat trei luni, au fost secrete , iniţiate de Nicolae Ceauşescu şi finalizate de Cornel Burtică. Papa Paul al VI-lea a avut cuvântul hotărâtor în aceste negocieri după cum a dezvoltat în cadrul ediţiei şi invitatul nostru.

Copia Columnei lui Traian a intrat în patrimoniul Muzeului Satului, a fost expusă la Muzeul de Istorie al Partidului Comunist, iar ulterior, în 1972, la Muzeul Naţional de Istorie. Aceasta poate fi văzută în clădirea special amenajată de la MNIR – sala Lapidarium.

De altfel Muzeul Naţional de Istorie a României are în derulare expoziţii dedicate împlinirii a 1 900 de ani de la inaugurarea Columnei lui Traian, iar până în luna mai a anului viitor va vernisa şi alte importante momente expoziţionale legate de istoria acestui important vestigiu al Antichităţii.

Emisiunea „Istorica” se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului de Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.30 – 03.00.

Ne puteţi scrie la: istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare pe Internet la adresa: www.romania-actualitati.ro