150 de ani de la înfiinţarea Senatului Românei

Noua instituţie a statului foarte tânăr, pe-atunci - 1864 - a avut ca punct de plecare una din deciziile convenite la Conferinţa de la Paris din 1858. ”Statutul dezvoltător al Convenţiei din 7/19 august .

Trebuie să recunoaştem că iniţiativa domnitorului Alexandru I. Cuza a fost decisivă, în urma desfăşurării unui plebiscit ţinut între 23 şi 26 mai sau 4-7 iunie 1864 pe stil nou.

Alături de Adunarea Deputaţilor, cealaltă Cameră a Parlamentului, primul Senat al României avea şi atribuţii privind controlul constituţionalităţii legilor, funcţionând ca un corp ponderator sau ca un factor de echilibru între puterile statului.

AUDIO: emisiunea „Istorica, ediţia din 16 iunie 2014:

La origine, Senatul României avea o distribuţie formată din reprezentanţi ai categoriilor profesionale, votul fiind cenzitar ( conta măsura venitului individual pe an, reamintim că femeile nu aveau drept de vot ), vârsta minimă pentru a fi ales în Senat era de 40 de ani.

De asemenea, Senatul era compus şi din membri de drept - capi ai bisericii şi ai unor autorităţi publice, foşti primi miniştri şi miniştri - dar şi membri numiţi de domnitor.

Una dintre puterile Senatului a constat în dreptul de a refuza, dacă situaţia o cerea a unor legi venite de la Adunarea Deputaţilor, fiind pusă încă o dată în valoare capacitatea de temperare a producerii de abuzuri prin efectul legii.

În paralel, Senatul a elaborat proiecte de legi, în mare parte considerate astăzi ca linii directoare ce susţineau dezvoltarea unei osaturi esenţiale a construcţiei statului român, fie din sfera politică, fie economică. De altfel, efortul acesta a fost o constantă cel puţin până la izbucnirea primului război mondial.

Printre personalităţile de seamă ale Senatului României în perioada antebelică îi putem aminti pe : Nicolae şi Ştefan Golescu, Dimitrie Ghica, Ion Emanoil Florescu, Nicolae Creţulescu, Gheorghe Grigore Cantacuzino, Titu Maiorescu, Petre Carp, Brătienii, Mihail Kogălniceanu, s.a.

După introducerea votului universal, postbelic, Senatul României a căpătat rolul şi funcţiunile mai apropiate de vremurile noastre, păstrând însă într-o mare măsură rolul de mediator pe care şi l-a asumat încă de la începuturile sale.

Noul cadru electoral, cât şi prefacerile societăţii disctate de prima conflagraţie mondială, reunificarea provinciilor istorice cu Ţara îmbogăţesc varietatea membrilor Senatului în compoziţia sa, după culoare politică, însă în acelaşi timp mătuiesc imaginea de instituţie a omogenităţii prin cuvânt de onoare, de adunare a înţelepţilor, cu toate că în componenţa Senatului se numără oameni de mare probitate şi cultură politică precum Nicolae Titulescu , Alexandru Lapedatu, Nicolae Iorga, Constantin Angelescu, Traian Bratu, Mihail Pherekyde, s.a.

Din câmpul politic au devenit senatori, în urma scrutinelor electorale, candidaţi ai tuturor partidelor politice în decursul legislaturilor de până la anul 1938. De la conservatori (până la desfiinţarea acestuia, în 1923, de la liberali, după 1928 de la naţional -ţărănişti, social-democraţi.

O caracteristică a societăţi democratice româneşti s-a reflectat în compoziţia Senatului, căci aici au ajuns şi reprezentanţi ai minorităţilor naţionale, cât şi militarii şi şefii ecleziastici.

După anul 2004 la iniţiativa conducerii Senatului a văzut lumina tiparului un consistent volum dedicat istoriei acestei instituţii a parlamentului bicameral, iar la împlinirea în acest an a 150 de ani de la înfiinţarea Senatului a apărut o altă lucrare ce însumează 41 de biografii ale celor mai iluştri reprezentanţi ai primei Camere pentru perioada 1864 - 1940. Un volum coordonat de invitatul ediţiei de faţă a emisiunii “Istorica”.

Contribuţii editoriale : dl. lect.dr. Jean Andrei de la Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti despre rolul şi atribuţiile Senatului României între 1864 şi 1940. Un interviu de Mirela Băzăvan.

Emisiunea "Istorica" se difuzează şi în reluare pe frecvenţele postului de Radio România Actualităţi, marţi dimineaţa, între orele 02.30 – 03.00.

Fişierul audio poate fi descărcat cu titlu personal şi gratuit de la adresa:
http://www.romania-actualitati.ro/Podcast/istorica/4

Fişierele din această secţiune pot fi consultate timp de maximum zece săptămâni de la data publicării.

Ne puteţi scrie la : istorica@radioromania.ro şi ne puteţi asculta în direct şi în reluare şi de la adresa: www.romania-actualitati.ro