Ascultă Radio România Actualitaţi Live

Rolul ONU în gestionarea crizelor internaţionale

Invitat special: preşedintele AG ONU, ambasador Simona Miculescu

Rolul ONU în gestionarea crizelor internaţionale
Ambasador Simona Miculescu. Foto: Arhivă.

28 Noiembrie 2013, 23:06

Realizator: Radu Dobriţoiu - "Euroatlantica", dedicată ONU şi rolului pe care îl are această instituţie internaţională pentru gestionarea crizelor din diferite zone de pe glob - o dezbatere pe care o voi susţine în această seară cu o legătură telefonică directă la New York cu doamna ambasador Simona Miculescu, vicepreşedinte al ONU. Doamna Simona Miculescu a îndeplinit în această lună şi funcţia de preşedinte în exerciţiu (Acting President, presedinte in exercitiu AGONU - n. R.D.) al Naţiunilor Unite în perioada 16-23 noiembrie. Alături de mine, în studioul 31 al Radio România Actualităţi, se află domnul Dorin Matei, redactor-şef la prestigioasa publicaţie "Magazin istoric". Bună seara. Domnule Dorin Matei, înainte de a vorbi de ONU, aş dori să spunem câteva cuvinte despre Liga Naţiunilor, Societatea Naţiunilor, un proiect similar, care a eşuat însă în crizele din prima jumătate a secolului trecut şi s-a dizolvat în 1946.

Dorin Matei: Da, Liga Naţiunilor a fost creată după prima mare conflagraţie mondială, a fost un eveniment care a şocat pe politicieni. A fost primul război mondial, au fost foarte multe victime şi la sfârşitul lui minţi luminate s-au gândit să găsească o soluţie prin care să evite pe viitor astfel de războaie. A fost prima organizaţie internaţională care şi-a propus să menţină pacea. N-a reuşit, cum spuneaţi. Cauzele sunt multiple. O rapidă trecere în revistă ar trebui să ne arate faptul că Liga Naţiunilor a fost mai mult o afacere europeană.

Realizator: Nu toate statele aveau statut egal în Liga Naţiunilor, erau diferite.

Dorin Matei: Nici la ONU astăzi nu au neapărat statut egal, dar...

Realizator: Teoretic există un statut egal.

Dorin Matei: Teoretic şi acolo aveau statut egal, dar n-au făcu parte toate statele. SUA, de exemplu, s-au retras de la început.

Realizator: Ne aducem aminte de zone din Africa, care la Liga Naţiunilor erau tratate ca zone, ca regiuni.

Dorin Matei: Erau colonii, în primul rând, foarte multe. SUA s-au retras de la început, nemulţumite de rezultatele Conferinţei de pace de la Paris. În momentul constituirii Ligii, nici Rusia sovietică, nici Germania n-au făcut parte, pentru că erau statele învinse în război şi nu li s-a acordat acest statut. Au intrat ulterior. Apoi mecanismele acestei societăţi permiteau ca un stat care avea un litigiu să se retragă în momentul în care nu-i conveneau deciziile Ligii Naţiunilor; aşa a procedat Germania lui Hitler în 1933, Spania în momentul izbucnirii războiului franchist...

Realizator: Franco.

Dorin Matei: ...Italia în momentul în care...

Realizator: Etiopia.

Dorin Matei: ...i s-au impus sancţiuni pentru Etiopia ş.a.m.d. şi probabil cauza cea mai solidă a eşecului în acest domeniu al păstrării păcii şi menţinerii securităţii îl constituie cel pe care-l explica un politician englez, Baldwin, care arăta că nici unul din state nu era dispus să treacă la măsuri militare pentru a impune sancţiuni şi că întotdeauna singurul stat care era pregătit de conflict era statul agresor.

Realizator: Cum a fost în cazul crizelor din Manciuria şi Etiopia, pe care deja le-aţi amintit.

Dorin Matei: Etiopia şi războiul din Spania, remilitarizarea Renaniei, remilitarizarea Germaniei.

Realizator: Este vorba despre ideea securităţii colective, care nu a funcţionat şi, de asemenea, problema reprezentării globale. Am amintit deja o serie de probleme pe acest palier. Să aducem, însă aminte că a avut şi România un rol fundamental în acea perioadă în diplomaţia mondială prin Nicolae Titulescu, cel care o bună perioadă a fost preşedinte al Societăţii Naţiunilor.

Dorin Matei: Şi care a jucat un rol foarte important în momentul în care s-au impus sancţiuni Italiei pentru atacul din Etiopia.

Peste ani, în vremea lui Ceauşescu, când împăratul Haile Selassie venea la Bucureşti îşi aducea încă aminte de... El fusese împăratul Etiopiei şi atunci, în momentul atacului italian, a ţinut un discurs la tribuna Ligii Naţiunilor, dar el îşi aducea aminte peste ani de rolul jucat de Titulescu, care a luat apărarea tinerei naţiuni etiopiene atunci, sigur, fără să aibă prea mult succes. Dacă îmi permiteţi o remarcă personală, cred că a mai fost un factor care a contribuit la eşecul Societăţii Naţiunilor: lipsa bombei atomice.

Realizator: Care să impună frica, respectul şi...

Dorin Matei: Da, care să impună o reţinere mai mare decât puteau să aibă statele de atunci.

Realizator: Bun. Organizaţia Naţiunilor Unite nu putem spune că a avut succes, pentru că a apărut bomba atomică...

Dorin Matei: Nu, indiscutabil. Dar cred că a discutat un rol în această abţinere a politicii. Au fost momente când am fost foarte aproape - criza rachetelor cubaneze, de exemplu. A fost un moment în care puţin a lipsit să nu se declanşeze...

Realizator: A fost în pragul unui război atomic atunci. Dar dacă ne uităm acum la membrii permanenţi din Consiliul de Securitate ne dăm seama că toţi membrii permanenţi sunt deţinătorii ai...

Dorin Matei: Sunt mari puteri.

Realizator: Deţinători ai armei ...

Dorin Matei: ...atomice. De aceea şi sunt acolo, nu?

Realizator: A trecut o bună perioadă de atunci. L-am avut atunci pe Nicolae Titulescu, un strălucit diplomat român, fondator, putem spune, al diplomaţiei moderne al şcolii moderne de diplomaţie românească. Câteva funcţii importante au fost în istoria recentă şi în istoria contemporană. Amintim de momentul în care acum aproximativ doi ani, România a făcut parte ca membru nepermanent din Consiliul de Securitate ONU şi, iată, acum, în acest moment, când România deţine funcţia de vicepreşedinte al Organizaţiei Naţiunilor Unite în persoana doamnei ambasador Simona Miculescu. Sperăm să intrăm în legătură cu dânsa la si 15 minute. Până atunci să facem o trecere în revistă şi o baleiere spre ONU de la Liga Naţiunilor. Naţiunile Unite au avut un rol important în recenta încheiere a Acordului de la Generva dintre marile puteri şi Iran pentru garantarea caracterului exclusiv paşnic al programului nuclear. Despre misiunilor Naţiunilor Unite mai multe informaţii în sinteza realizată pentru "Euroatlantica" de Arina Petrovici.

Reporter: Cea mai recentă măsură anunţată de Naţiunile Unite a fost trimiterea în Libia a unei unităţi speciale de 235 de militari, pentru a-şi proteja personalul şi instalaţiile pe fondul lipsei de securitate în creştere, în această ţară. Consiliul de Securitate al ONU a aprobat ieri cererea secretarului general Ban Ki-moon, care argumenta că personalul ONU din Libia este sub o ameninţare ridicată de atac, din cauza tensiunilor de la Tripoli şi a lipsei forţelor de securitate naţionale de încredere. Astfel, forţa de protecţie va păzi sediul organizaţiei din Tripoli şi va ajuta la evacuarea, în caz de nevoie, a celor 200 de membri ai misiunii ONU deja prezenţi în Libia. Amintim că ambasadele străine şi-au sporit securitatea în urma atacului împotriva consulatului american de la Benghazi, soldat cu patru morţi, printre care ambasadorul american, în septembrie 2012. Ulterior, Ambasada Franţei şi cea a Emiratelor Arabe Unite la Tripoli au fost şi ele ţinte ale unor atacuri. În prezent, ONU desfăşoară 15 operaţiuni de menţinere a păcii şi o misiune politică specială, respectiv Misiunea de Asistenţă a Naţiunilor Unite în Afganistan, toate conduse de Departamentul Operaţiunilor de Menţinere a Păcii. Sunt astfel, sprijinite autorităţile de securitate din Mali, Haiti, Congo, Liban, Kosovo, Darfur, Liberia, Sudanul de Sud, India şi Pakistan ori Orientul Mijlociu. Necesitatea stabilităţii şi securităţii a determinat implicarea Naţiunilor Unite şi în Siria sau în Iran. În Siria, care se confruntă cu un război civil soldat până acum cu 120.000 de morţi şi cu milioane de refugiaţi, s-au aflat până de curând inspectori ai ONU care au avut misiunea de a verifica, în vederea distrugerii, arsenalul chimic al acestei ţări, după ce regimul lui Bashar al-Assad a lansat atacuri cu astfel de arme împotriva civililor. În ce priveşte Iranul, ONU a jucat un rol important în recenta încheiere a acordului istoric de la Geneva cu marile puteri, inclusiv cu Statele Unite, menit să garanteze caracterul exclusiv paşnic al programul nuclear controversat al Teheranului. Acest acord interimar - valabil şase luni şi care trebuie să conducă la încheierea în termen de un an a unui acord global - limitează activităţile nucleare iraniene în schimbul ridicării parţiale a unora dintre sancţiunile impuse de Occident împotriva regimului de la Teheran.

Realizator: Avem stabilită legătura telefonică la New York cu doamna ambasador Simona Miculescu, vicepreşedinte a Adunarii Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite. Bună seara, doamna ambasador!

Simona Miculescu: Bună seara. Vă salut pe dumneavoastră şi pe toţi ascultătorii.

Realizator: Vă mulţumesc pentru că aţi acceptat să participaţi la emisiunea "Euroatlantica". Ştiu că eraţi într-o întrunire cu alţi ambasadori şi o să rămâneţi în direct cu noi doar 10 minute. Doamnă ambasador, aş dori să ne spuneţi mai multe lucruri despre implicarea Organizaţiei Naţiunilor Unite în rezolvarea situaţiilor din Iran şi Siria, sunt crize aflate pe agenda internaţională şi în actualitatea agenţiilor de presă.

Simona Miculescu: Sigur, avem un timp prea scurt la dispoziţie pentru a vă putea descrie pe larg întreaga contribuţie a ONU, dar am să încerc să rezum în doar câteva vorbe şi poate întâi ar trebui să vă spun de implicarea ONU în soluţionarea conflictului din Siria, pentru că, practic, ONU este extrem de implicat pe trei dimensiuni: pe dimensiunea umanitară, pentru că cel mai îngrijorător aspect în acest moment este cel umanitar, pentru că probabil ştiţi deja, aproximativ şapte milioane de persoane au nevoie de asistenţă umanitară din care 2,5 milioane sunt în zone de conflict intens, care nu permit acces umanitar. Deci, practic, în condiţiile în care statele vecine Siriei sunt deja copleşite de afluxul de refugiaţi şi au depăşit deja cifra de două milioane, ONU se implică în limitarea acestui adevărat dezastru umanitar şi, practic, cred că aceasta este prima prioritate. O a doua este cea pe care aţi şi semnalat-o, respectiv împreună cu Organizaţia pentru Interzicerea Armelor Chimice, implicarea în acţiunea de distrugere a arsenalului chimic sirian, acţiune după cum ştiţi demarată în urma unei rezoluţii a Consiliului de Securitate şi care este considerată, de fapt, în sine un mare succes în acest moment, şi nu în ultimul rând, ONU este angajată în soluţionarea cauzelor fundamentale ale crizei din Siria. Să nu uităm de tenacitatea reprezentantului special comun al ONU şi Ligii Statelor Arabe, diplomatul algerian Lakhdar Brahimi, ale cărui eforturi, în pofida inapetenţei părţilor şi a polarizării accentuate a punctelor de vedere, se pare că vor da roade, pentru că, după cum probabil ştiţi deja, s-a anunţat ieri că, cea de-a doua Conferinţă de la Geneva pentru Siria, va avea loc pe 22 ianuarie. Iată, că pe Siria ONU îşi reconfirmă importanţa crucială în soluţionarea conflictelor în lume.

Realizator: Doamnă ambasador, aş dori să vorbiţi şi despre contribuţia pe care România o are în operaţiunile de menţinere a păcii.

Despre militarii noştri ne amintim că atunci când a început operaţiunea din Afganistan, era operaţiunea Fingal, desfăşurată sub egida ONU, o operaţiune NATO, desfăşurată sub egida ONU. Acum, în continuare ONU are un rol important şi în Afganistan, dar şi în alte locuri de pe planetă, unde sunt militari români care execută misiuni, de multe ori în cele mai grele condiţii de securitate.

Simona Miculescu: Aşa este. Şi pentru că în SUA se sărbătoreşte astăzi Ziua recunoştinţei, şi fiecare dintre noi, cei care trăim temporar sau permanent aici mulţumim pentru toate binecuvântările din viaţa noastră, profit de ocazie ca să mulţumesc tuturor ofiţerilor români care au fost şi sunt implicaţi în operaţiuni de menţinere a păcii, fie ei de la MApN sau de la Ministerul Afacerilor Interne sau de la Serviciul de protecţie şi pază pentru că reprezintă de o manieră absolut excepţională România în locurile cele mai fierbinţi din lume. Aş vrea să separăm puţin operaţiunile desfăşurate sub egida ONU, de cele desfăşurate sub egida NATO şi UE, pentru că sunt separate. În total, România, din câte ştiu eu, contribuţia la misiuni internaţionale reprezintă aproximativ, dacă nu mă înşel, 1.150 de militari, dar să nu uităm...

Realizator: 1.300 în Afganistan şi mai sunt vreo 300 în alte teatre de operaţii, inclusiv foarte mulţi, aşa cum aţi amintit, doamnă ambasador, în misiuni sub egida ONU sau misiuni chiar ONU propriu-zis./ilapadat

Simona Miculescu: Iată, şi mai ales că, să nu uităm, ONU a fost cea care a creat operaţiunile de menţinere a păcii şi mă bucur că NATO şi UE au preluat acest model şi desfăşoară operaţiuni extraordinar de importante în lume. Vreau să ştiţi că o ultimă confirmare, sau cea mai recentă confirmare a valorii ofiţerilor noştri este faptul că exact acum câteva zile o echipă de protecţie din cadrul SPP a început misiunea de protecţie în folosul echipei comune a ONU şi a Organizaţiei pentru Interzicerea Armelor Chimice în Siria. Este o reconfirmare a valorii acestei echipe şi a acestei instituţii, pentru că, poate că ar trebui să fie o paranteză de fapt invizibilă, să ştiţi că am fost preferaţi înaintea altor ţări. Asta tocmai pentru că ofiţerii români au demonstrat peste tot o excepţională valoare profesională. Şi încă o menţiune: nu avem ofiţeri români doar în operaţiunile de menţinere a păcii, avem şi ofiţeri români în unităţile de analiză şi de strategie din cadrul Secretariatului ONU, aici la New York. Deci tuturor un bravo şi un mulţumesc din tot sufletul!

Realizator: Primele misiuni importante la care au participat trupele româneşti, ne aducem aminte doamnă ambasador, au fost cele din Somalia şi Angola, care erau misiuni ONU şi după aceea misiunea Alba din Albania. Apoi au urmat misiunile mai dificile din NATO, dar primele pregătiri pentru astfel de operaţii speciale sau dificile au fost făcute sub egida ONU.

Simona Miculescu: Categoric, categoric. Şi să nu uităm misiunile chiar din Congo, din Sudanul de Sud, din Kosovo, din Liberia. Să nu uităm că în Sudan şi în Afganistan tot SPP este prezent şi protejează exact oficialii cei mai înalţi din cadrul ONU. Să nu uităm că în echipa de protecţie şi cea a secretarului general şi cea a preşedintelui Adunării Generale ONU şi cea adjunctului secretarului general există cel puţin câte un ofiţer român. Ce altă confirmare mai doriţi? Şi vreau să mai ştiţi încă un lucru, că în toate punctele cheie ale Secretariatului ONU de la New York există ofiţeri şi gărzi române care ne fac cinste. Deci la toate nivelurile suntem prezenţi.

Realizator: Doamna ambasador, deţineţi o funcţie foarte importantă în cadrul ONU, sunteţi vicepreşedinte al organizaţiei. Nu în ultimul rând în această lună aţi fost în perioada 16-23 noiembrie şi preşedinte în exerciţiu, "acting president", pentru ONU. Am mai avut astfel de funcţii importante, dacă nu mă înşel, acum în urmă cu aproximativ doi ani, când România a făcut parte ca membru nepermanent din Consiliul de Securitate. Nu foarte des ne întâlnim cu astfel de funcţii. Vă rog să ne spuneţi cât de greu este pentru dumneavoastră şi cât de dificil este să reprezentaţi România la un nivel atât de înalt în cea mai importantă instituţie de pe arena internaţională?

Simona Miculescu: Trebuie să vă spun că în momentul în care ştii că poţi să conferi şi mai multă vizibilitate României, să faci cinste României, să-i creezi o imagine elegantă, cel puţin, şi profesională, nici un efort nu poate fi precupeţit. Sunt foarte mândră că împreună cu mica şi inimoasa mea echipă de la New York putem să facem cinste României şi vă spun, nici un efort nu este prea mare. De fapt deviza echipei mele aici este: 'Nimic nu ne poate împiedica să atingem excelenţa, nici măcar succesul'. Deci fiecare mic succes zilnic nu face decât să ne motiveze şi mai mult ca România să arate foarte bine în cea mai mare organizaţie internaţională a lumii.

Realizator: Doamna ambasador, vă mulţumim pentru că aţi participat la "Euroatlantica" şi vă urăm succes în tot ceea ce faceţi acolo, departe de ţară, pentru a reprezenta România în cel mai mare for internaţional!

Simona Miculescu: Cu multă plăcere şi vă mulţumesc că mi-aţi dat această ocazie să transmit un gând de bine tuturor românilor la început de sărbători. Să ne fie şi mai bine şi să privim cu şi mai multă speranţă viitorul! Toate cele bune!

Realizator: Vă mulţumesc foarte mult! La revedere!

Iată, domnule Dorin Matei, cu modestie, doamna Simona Miculescu a spus foarte clar că România este reprezentată foarte bine acolo, în cadrul conducerii Organizaţiei Naţiunilor Unite, dar şi pe teren, prin militarii noştri. Ce presupune acest lucru, pentru că este un efort, nu de un an, doi, este un efort de decenii pentru a primi această recunoaştere din partea unei instituţii internaţionale de un asemenea prestigiu?

Dorin Matei: În primul rând presupune progesionalism, nu? Trebuie să-ţi îndeplineşti cu profesionalism astfel de sarcini şi atunci sigur că obţii recunoştinţă şi sigur că... sau recunoaşterea capacităţilor tale şi sigur că obţii şi încredere, dar să rezolvi şi alte astfel de sarcini. Cum spunea doamna ambasador, de exemplu, instituţia SPP-ului fiind foarte apreciată este mereu solicitată pentru astfel de misiuni. Dar ascultând-o pe doamna ambasador mă gândeam cu a evoluat în timp această preocupare a ONU pentru misiuni de asigurare a păcii şi a securităţii, pentru că, la început, după crearea ONU şi punctul 1 din Cartă prevedea această obligaţie, au fost mai ales misiuni în conflicte interstatale. Astăzi s-a lărgit foarte mult spectrul. Astăzi, de multe ori, astfel de misiuni sunt în interiorul unei ţări pentru a asigura pacea şi securitatea între diverse facţiuni. M-am gândit la modul în care ONU a căpătat două Premii Nobel pentru astfel de misiuni. Prima oară l-a căpătat, de fapt, un fost ministru de externe şi premier canadian Pearson, cel care în 1956 a creat, de fapt, conceptul acestor trupe de menţinere a păcii pentru că, în contextul războiului pe Canalul de Suez, egiptenii au fost foarte reticenţi ca trupe ale Commonwealth-ului să vină şi să asigure pacea între ei şi britanici şi atunci Pearson a venit cu un contingent format din foarte multe naţionalităţi şi astfel s-a creat conceptul de trupe de menţinere a păcii. De aceea, poate că mulţi se întreabă de ce sunt atât de diverse contingentele dintr-o astfel de misiune. Ori, tocmai din acest motiv, pentru a asigura credibilitatea şi încrederea celui care beneficiază de aceste trupe.

Realizator: Am amintit în această ediţie dedicată ONU despre un succes înregistrat de Naţiunile Unite, recent, la Geneva, încheierea tratatului pentru şase luni cu Iranul, între marile puteri şi Iran în acea problemă nucleară. Aducea aminte doamna ambasador Simona Miculescu despre eforturile depuse, tot prin Geneva, pentru a se găsi o soluţie la criza din Siria. Acestea putem spune că sunt reuşite. Să ne referim, însă şi la eşecurile Organizaţiei Naţiunilor Unite din ultimii ani.

Dorin Matei: Ca să fim foarte corecţi, trebuie să spunem că sunt reuşite ale ONU, dar sunt şi reuşite şi ale marilor puteri, pentru că toată această activitate a ONU depinde, până la urmă, de acordul dintre marile puteri. În momentul în care una dintre marile puteri vrea să blocheze, are posibilitatea prin veto să blocheze activitatea organizaţiei. Sigur că au fost şi nereuşite. Când ai de-a face cu astfel de conflicte este greu să nu ai şi nereuşite. Eu aş aduce aminte, însă de un alt aspect. Din păcate, nu cu mult timp în urmă, s-au înregistrat şi manifestări complet reprobabile ale unor astfel de forţe de menţinere a păcii. Vă aduceţi aminte de scandalul care a izbucnit în fosta Iugoslavie, a fost o anchetă, a fost o comisie de anchetă acolo care a constatat că, într-adevăr trupele acestea trimise să asigure protecţia cetăţenilor, dimpotrivă, o parte din militari au comis acte împotriva populaţiei ...

Realizator: Şi în Kosovo s-a întâmplat asta, inclusiv cu...

Dorin Matei: Contingente venite din Occident, nu neapărat din ...

Realizator: Şi cu jandarmi români. Ne aducem aminte că au fost nişte acuzaţii, aceea fiind o misiune ONU.

Dorin Matei: Au fost acuzaţii, nu mai ştiu dacă în cazul jandarmilor români sau şi...

Realizator: ./.../ din partea populaţiei de origine albaneză.

Dorin Matei: Nu. Eu vorbesc de cazuri în care chiar s-a dovedit vinovăţia trupelor respective şi ONU a luat imediat măsuri pentru a evita pe viitor astfel de evenimente neplăcute şi care pun sub semnul întrebării rostul misiunilor respective.

Realizator: Foarte scurt. Cum vedeţi viitorul ONU după ultimele două succese înregistrate, să spunem, deschiderea negocierilor cu Siria şi Iran?

Dorin Matei: Sper ca aceste succese să se repete şi sper ca organizaţia să dea dovadă de cât mai multă maturitate în viitor.

Realizator: "Euroatlantica", la final. Ediţie dedicată Organizaţiei Naţiunilor Unite; doamna ambasador Simona Miculescu, vicepreşedinte Adunarea Generală ONU, a fost invitatul special pentru această ediţie. În studioul 31 a fost alături de mine Dorin Matei, redactor-şef la Magazazin istoric.

Sunt Radu Dobriţoiu, realizatorul Euroatlantica şi alături de producătorul emisiunii Nicu Popescu vă mulţumesc pentru atenţie. La revedere...

Realizator Radu Dobritoiu, producator Nicu Popescu, transcriere RADOR.

Jurnal de război; Corespondenții speciali ai RRA în Ucraina
Euroatlantica 11 Martie 2022, 10:09

Jurnal de război; Corespondenții speciali ai RRA în Ucraina

Euroatlantica: Ucraina - Jurnal de război; Radio România Actualități. Invitații emisiunii au fost colegii mei Ilie Pintea și...

Jurnal de război; Corespondenții speciali ai RRA în Ucraina
Euroatlantica - Ediția din 10 februarie 2022
Euroatlantica 11 Februarie 2022, 21:28

Euroatlantica - Ediția din 10 februarie 2022

Securitatea Europei, între baletul diplomatic și zâmbetele autocrate

Euroatlantica - Ediția din 10 februarie 2022
Euroatlantica - Ediția din 20 ianuarie 2022
Euroatlantica 21 Ianuarie 2022, 10:20

Euroatlantica - Ediția din 20 ianuarie 2022

"Euroatlantica" - "Est-Vest, dialog sau confruntare"

Euroatlantica - Ediția din 20 ianuarie 2022
Euroatlantica - Ediția din 6 ianuarie 2022
Euroatlantica 07 Ianuarie 2022, 11:53

Euroatlantica - Ediția din 6 ianuarie 2022

Euroatlantica - Ediția din 6 ianuarie 2022

Euroatlantica - Ediția din 6 ianuarie 2022
Euroatlantica - Securitatea internațională 2021, deteriorată spre critică
Euroatlantica 03 Ianuarie 2022, 13:09

Euroatlantica - Securitatea internațională 2021, deteriorată spre critică

Euroatlantica - Ediția din 30 decembrie 2021.

Euroatlantica - Securitatea internațională 2021, deteriorată spre critică
Euroatlantica -  Ediția din 16 decembrie 2021
Euroatlantica 17 Decembrie 2021, 16:35

Euroatlantica - Ediția din 16 decembrie 2021

Euroatlantica - Ediția din 16 decembrie 2021
Euroatlantica - "Pericolul vine de la Răsărit!"
Euroatlantica 03 Decembrie 2021, 13:57

Euroatlantica - "Pericolul vine de la Răsărit!"

Euroatlantica- Ediția din 2 decembrie 2021.

Euroatlantica - "Pericolul vine de la Răsărit!"
"Euroatlantica" - Securitatea naţională
Euroatlantica 26 Noiembrie 2021, 07:09

"Euroatlantica" - Securitatea naţională

Euroatlantica- Ediția din 25 noiembrie 2021.

"Euroatlantica" - Securitatea naţională