Parteneriatul estic - stabilitatea la graniţa de est a României

Ediţia din 10.10.2013 poate fi ascultată și descărcată din secţiunea Podcast.

Pagina oficială de facebook a emisiunii: www.facebook.com/euroatlantica.

Realizator: Radu Dobriţoiu - Ediţie "Euroatlantica" dedicată unor subiecte de actualitate, cuprinse pe agenda europeană şi internaţională, două teme ce vor fi susţinute cu materiale şi corespondenţe, stabilitatea şi securitatea în Orientul Mijlociu, în contextul debutului operaţiunii de distrugere a arsenalului chimic din Siria, şi Parteneriatul Estic, cu influenţe pentru stabilitatea la frontierele de est ale României, discuţie ce anticipează cel de-al treilea summit, ce se va desfăşura luna viitoare la Vilnius, în Lituania. Urmează să intrăm în direct, în prima parte a emisiunii, cu ministrul afacerilor externe, Titus Corlăţean. Domnia sa se află în vizită oficială la Londra, unde s-a întâlnit, astăzi, cu omologul său britanic, William Hague. Tot în aceasta ediţie, în exclusivitate pentru "Euroatlantica", avem un interviu cu ambasadorul Sorin Ducaru, şef al Diviziei pentru riscuri de securitate emergente din cadrul Alianţei Nord-Atlantice. Alături de mine, în Studioul Radio România Actualităţi se află colonelul în rezervă Ion Petrescu, doctor în ştiinţe militare, analist la ziuaveche.ro. Bună seara, dle colonel.

Ion Petrescu: Bună seara. Şi felicitări pentru stabilitatea emisiunii "Euroatlantica" în grila de programe a postului public de radio.

Realizator: Vă mulţumesc pentru că sunteţi, din nou, alături de noi la "Euroatlantica" şi aveţi cuvinte atât de frumoase pentru această emisiune, unică în spaţiul radiofonic românesc. Dle colonel, vă propun să intrăm în direct, la Londra, cu şeful diplomaţiei române. Colegii din regia de emisie, Victor Mihăescu şi Izabel Jerdea, îmi confirmă că avem stabilită legătura cu ministrul de Externe, Titus Corlăţean. Bună seara, dle ministru.

Titus Corlăţean: Bună seara. Şi mulţumesc, la rândul meu, pentru această invitaţie, la o emisiune pe care şi eu, personal, o apreciez de foarte multă vreme.

Realizator: Vă mulţumesc foarte mult pentru aceste cuvinte frumoase. Dle ministru, ştiu că aveţi o agendă încărcată şi veţi rămâne în emisiune doar pentru 10-12 minute. Mulţumiri pentru că sunteţi, din nou, alături de "Euroatlantica". Cele două teme principale ale emisiunii din această seară se suprapun şi cu subiectele incluse pe agenda vizitei dumneavoastră la Londra. Este vorba de Parteneriatul Estic şi de arsenalul chimic din Siria. Vă rog să ne spuneţi ce aţi discutat cu omologul dumneavoastră britanic despre Parteneriatul Estic.

Titus Corlăţean: Este adevărat, am avut astăzi, în cadrul vizitei pe care o efectuez la Londra, o discuţie extrem, extrem de substanţială şi pozitivă, într-un spirit amical, cu ministrul de externe britanic William Hague, plecând de la fundamentul extrem de solid pe care Parteneriatul strategic, încheiat anterior între România şi Marea Britanie, ni-l oferă. Şi, în mod evident, între subiectele abordate a figurat şi Parteneriatul Estic, dar şi dosarul sirian. În ceea ce priveşte Parteneriatul Estic, nu aş spune că au fost surprize. Ne cunoaştem foarte bine poziţiile formulate în numele guvernelor român, respectiv britanic. Noi am discutat aceste lucruri anterior, în repetate ocazii, şi în cadrul Consiliului Afacerilor Externe, la Bruxelles sau la Luxemburg, fie în cadrul formatului transatlantic. Şi pot să o spun cu satisfacţie, faptul că România şi Marea Britanie au poziţii fie similiare, fie comune, identice, în aspectele care ţin de Parteneriatul Estic, pentru că ambele ţări îşi propun să facă toate demersurile, păstrând în acelaşi timp şi exigenţele, pentru îndeplinirea criteriilor fireşti pe care partenerii estici trebuie să le îndeplinească, dar ne-am propus tot ceea ce este posibil pentru un summit la Vilnius, în Lituania, de succes. Asta înseamnă semnare respectivă, parafare a unor acorduri de asociere, acorduri de liber schimb cu acele state partenere care au rămas consecvente, interesate, au promovat reforme interne pe linia europeană, pentru apropierea de UE, şi aici, în mod clar, Republica Moldova în prima linie. Un interes, şi strategic, legat de posibila semnare a Acordului de Asociere de către Ucraina. Bineînţeles, cu menţinerea exigenţelor până la Summitul de la Vilnius, dar şi după, pentru accelerarea procesului de reformă internă şi condiţionalităţi. Şi, nu în ultimul rând, parafarea acordurilor respective de către Georgia./atataru/lbadiu/ Au fost şi alte teme discutate, legate de Parteneriatul Estic, inclusiv o necesară, clară solidaritate şi reacţie de sprijin din partea Uniunii Europene în situaţiile care s-au manifestat, din păcate, în ultima perioadă de timp, ultimele săptămâni, în principal de presiuni venite asupra unor parteneri estici, aşa cum e cazul Republicii Moldova sau Ucrainei, pentru a le deturna de la obiectivele europene pe care şi le-au fixat în mod legitim şi suveran. Aici poziţia este foarte clară; decizia suverană a acestor state trebuie respectată de toţi actorii internaţionali.

Realizator: Domnule ministru, pe această temă a Parteneriatului estic aţi susţinut şi un discurs la Institutul regal pentru Studii de Apărare şi Securitate. Cum a fost primit acest discurs?

Titus Corlăţean: Da, este adevărat, am fost invitat la acest institut prestigios britanic, cu o prezenţă foarte bună în audienţă, şi am ales în mod special acest subiect, pentru că în mediile de specialitate britanice este în mod factual, obiectiv, această remarcă pe care o fac, este un subiect, totuşi, mai puţin abordat şi a fost interesul nostru, al României, şi un interes - aş spune mai larg - central-est european de a promova nu doar viziunea românească, ci şi interese europene şi foarte clar legate de modul în care Uniunea Europeană trebuie să se raporteze la spaţiul estic, la statele din Parteneriatul Estic. A fost o dezbatere extrem de profesionistă. Vă imaginaţi că au fost destule întrebări, partea a doua, şi în regim de "chattel house", adică am putut discuta extrem de deschis în regimul uşilor închise, bineînţeles, pe aceste teme şi, în special, aspectele legate de evoluţiile şi privind teme de securitate, legate, de exemplu, de Republica Moldova, de Transnistria. Au fost subiecte care au fost primite cu mare interes.

Realizator: Domnul colonel Ion Petrescu, cu inima foarte aproape de Republica Moldova, doreşte să vă adreseze o trebare, domnule ministru.

Col.Ion Petrescu: Am onoarea să vă salut, domnule ministru.

Titus Corlăţean: Bună seara.

Col. Ion Petrescu: Vă rog respectuos să-mi spuneţi în ce măsură, în viitor, dumneavoastră personal şi ministerul pe care îl conduceţi veţi promova tandemul România - Republica Moldova în Comunitatea Europeană şi în spaţiul euro-atlantic?

Titus Corlăţean: Aş spune că dumneavoastră puteţi numi tandem, eu voi numi o relaţie cu totul şi cu totul specială existentă între România şi Republica Moldova, plecând de la comunitatea noastră de sânge, de identitate naţională şi de limbă. Acest lucru este un dat, este o chestiune care există, este o axiomă. Deci, nu trebuie neapărat să formalizăm acest tandem; el există şi, în orice caz, există, aş spune, tot mai mult un tandem european şi Republica Moldova, România fiind, e adevărat, în prima linie, pentru că eforturile constante, consecvente ale Republicii Moldova în ultimii ani, promovate de un guvern pro european, au demonstrat seriozitate şi consecvenţă. Probabil că Republica Moldova a fost cea mai consecventă şi serioasă în toţi aceşti ani pe linia apropierii de Uniunea Europeană. Este un lucru pe care îl facem zi de zi, şi seara, şi noaptea cel mai adesea, atunci când apar evoluţii sau urgenţe. Efortul României este un efort cunoscut şi apreciat; este un efort european, apreciat de ceilalţi parteneri europeni. Vă aduc aminte că România coprezidează, alături de Franţa grupul de prieteni europeni ai Republicii Moldova şi cred eu că am făcut ceea ce trebuia să facem în toţi aceşti ani pentru Republica Moldova. Eu sunt optimist, chiar dacă au fost momente dificile uneori, de natură politică internă în Republica Moldova, alteori, aşa cum este ultima perioadă, cu aceste presiuni şi măsuri economice restrictive, impuse de Rusia faţă de vinurile moldoveneşti, fructe, legume şi, mai nou, tentaţii legate de forţa de muncă moldoveană din Rusia./lbadiu/atataru/ Eu sunt optimist că Summitul de la Vilnius pentru Republica Moldova va fi un summit de succes şi ce va urma după aceea, inclusiv semnarea acordurilor, după parafare, şi, sper eu, acea măsură, pe care eu aş califica-o decisivă, privind liberalizarea regimului de vize. Ei, lucrurile acestea le promovăm consecvent şi cred eu că Republica Moldova are o şansă bună şi la Summitul de la Vilnius, dar şi după aceea.

Realizator: Domnule ministru Titus Corlăţean, cea de-a doua temă a emisiunii "Euroatlantica" din această seară este Siria, subiect ce s-a regăsit şi pe agenda discuţiilor pe care le-aţi avut astăzi la Londra. Vă rog să ne spuneţi ce aţi discutat cu partenerii britanici pe acest subiect extrem de sensibil pentru România, pentru că avem acolo foarte mulţi resortisanţi, foarte mulţi cetăţeni români sau de etnie românească care s-au stabilit acolo, în Siria.

Titus Corlăţean: A fost discuţie destul de detaliată asupra dosarului sirian şi aici ne cunoşteam poziţiile, pentru că şi acest subliect a fost pe agenda europeană constant şi am avut discuţii şi anterior, dar a fost un bun prilej de a discuta cu ministrul britanic de externe, cu atât mai mult cu cât Marea Britanie este membru permanent al Consiliului de Securitate, şi la sesiunea Adunării Generale de la sfârşitul lunii septembrie, de la New York, a avut o contribuţie extrem, extrem de importantă în realizarea, adoptarea acelei decizii, adoptatrea Rezoluţiei Consiliului de Securitate pe tema armelor chimice din Siria. De altfel, am participat şi eu la sesiunea Adunării Generale, reprezentând România. Am avut acolo reuniuni de coordonare la nivel european, dar şi euroatlantic, inclusiv cu secretarul de stat american John Kerry, aşa că cunosc în detaliu modul în care au evoluat discuţiile, negocierile. A fost bine faptul că s-a ajuns la această decizie la nivelul Consiliului de Securitate, pentru că utilizarea armelor chimice reprezintă o crimă împotriva umanităţii. Era necesară o reacţie a comunităţii internaţionale în ansamblul său, la nivelul Consiliului de Securitate. Altfel, fără o reacţie, credibilitatea şi autoritatea sistemului internaţional bazat pe Carta ONU s-ar fi prăbuşit sau, poate că exagerez, s-ar fi păbuşit, dar, în orice caz, ar fi fost pusă serios, serios sub semnul întrebării. Marea Britanie a avut o contribuţie importantă. Bineînţeles, Statele Unite şi Federaţia Rusă au avut poziţiile cheie. Ceea ce este important acum, în paşii următori, este implementarea mecanismului pus la punct, punerea sub control a armelor chimice şi, respectiv, distrugerea în cursul anului 2014. Am avut o discuţie pe această temă, pentru că ea, în egală măsură, această evoluţie poate determina, şi la asta se lucrează în clipa de faţă pe canalele politico-diplomatice, poate genera totuşi şi o discuţie serioasă în cadrul atât de mult aşteptatei Conferinţe Geneva 2, pentru rezolvarea problemei de fond, conflictului sirian şi a ceea ce se întâmplă acolo. Or, din acest punct de vedere, sunt paşi înainte, este posibilă şi o contribuţie iraniană, o participare la această conferinţă, în anumite condiţii, în măsura în care Iranul confirmă paşii şi deschiderea pe care le-a manifestat în ultima perioadă, dar şi în condiţiile în care ar fi absolut necesară asumarea şi recunoaşterea a ceea ce s-a stabilitîn conferinţa Geneva 1. Sunt teme pe care le-am abordat cu ministrul britanic şi sunt extrem de mulţumit cu privire la modul în care au decurs aceste discuţii.

Realizator: Domnule ministru Titus Corlăţean, vă mulţumim pentru intervenţia în direct al "Euroatlantica". Să reveniţi cu bine în ţară! Mulţumim.

Titus Corlăţean: Mulţumesc foarte mult. O seară bună!

Realizator: Domnule colonel, o sinteză pe acest palier al Parteneriatului Estic, prezentată de ministrul de Externe, Titus Corlăţean. Cum apreciaţi această implicare directă a României pentru dezvoltarea Parteneriatului Estic şi, în special, pentru susţinerea Republicii Moldova?

Ion Petrescu: Întâmplarea face că mâine voi trece Prutul, nu singur, împreună cu un nucleu dinamic al Uniunii Ziariştilor Profesionişti, o structură care a devenit extrem de mobilă de când preşedinte este colegul dumneavoastră, Doru Dinu Glăvan, şi vom avea acolo un program care reflectă şi modul în care românii de la Bucureşti se raportează la românii de la Chişinău./mpetre/atataru/ Chiar la sosire, vom fi primiţi de ÎPS Petru Mitropolitul Basarabiei, care este parte a Bisericii Ortodoxe Române. A doua zi vom fi primiţi de garantul reformei în Armata naţională a Republicii Moldova, ministrul Vitalie Marinuţă, urmând ca următoarele două zile să fie consacrate unor întâlniri succesive cu intelectuali, cu jurnalişti şi cu scriitori, cu oameni de opinie din Chişinău. Din această perspectivă, noi nu facem decât să repetăm la nivelul nostru ceea ce au făcut la nivelul lor liderii importanţi ai României, şi mă refer la funcţiile pe care le ocupă şeful statului, premierul, ministrul de Externe, ministrul Apărării, şi, aşa cum bine a spus invitatul dumneavoastră din prima parte a emisiunii, constat personal o 'încălzire', mai ales în plan uman, a relaţiei dintre Bucureşti şi Chişinău. În acelaşi timp, trebuie să fim realişti, pe măsură ce ne apropiem de Vinius presiunile vor creşte. Chiar aseară, în cadrul unui eveniment diplomatic, discutam cu un diplomat estic care îşi menţinea punctul de vedere că există o diferenţă între comunitatea europeană şi ceea ce există în răsăritul european, o diferenţă care nu poate fi rezolvată peste noapte şi îşi exprima un punct de vedere, la care nu am subscris, cu privitre la rolul pacificatorilor în Georgia, respectiv, menţinerea anumitor trupe în Abhazia şi Osetia de Sud, paralela fiind indirectă cu situaţia din Transnistria. M-am exprimat atunci, şi spun şi acum, că o etapă care a fost caracteristică perioadei conflictelor îngheţate s-a încheiat, este nevoie de dialog şi, dacă au reuşit în mod fericit Statele Unite ale Americii cu Federaţia Rusă să ajung la un consens, materializat şi prin votul din Consiliul de Securitate în problema siriană, şi în problema Parteneriatului Estic trebuie să se ajungă la nişte înţelegeri care să sprijine ţările doritoare să trăiască viaţa Uniunii Europene.

Realizator: Aţi amintit de Uniunea Europeană. Uniunea Europeană doreşte să consolideze relaţia cu cele şase ţări foste sovietice din cadrul Parteneriatului Estic, sunt diferite niveluri de abordare a acestui demers. Sorin Croitorescu transmite de la Bruxelles declaraţia acordată pe acest subiect de Maja Kocijancic, purtătoarea de cuvânt a şefei diplomaţiei europene, Catherine Ashton.

Maja Kocijancic: Parteneraitul Estic este instrumentul pe care îl foloseşte Uniunea Europeană pentru a adânci relaţiile cu vecinii săi de la Est şi are două ţinte principale: asocierea politică şi integrarea economică. Este o ofertă pe care am făcut-o tuturor celor şase ţări membre ale acestui parteneriat, iar relaţiile se află acum în diferite stadii. Acordul privind aprofundarea relaţiilor comercilale, de pildă, este în fază avansată de negocieri cu Ucraina, care trebuie să demonstreze că poate realiza reperele prevăzute în document. Negocierile pentru acelaşi tip de acord au fost deja încheiate cu alte trei ţări: Armenia, Republica Moldova şi Georgia. Doar că Armenia a decis între timp să semneze un acord de uniune vamală cu Rusia şi acum ne gândim la modul în care vom continua relaţiile cu această ţară. Noi dorim să cooperăm cât mai strâns, în domeniile în care noul acord îi permite şi Armeniei acest lucru. Cu Moldova şi Georgia sperăm ca documentele să intre deja în vigoare, după Reuniunea de la Vilnius, de la sfârşitul lunii noiembrie. În privinţă celorlalţi doi parteneri, Azerbaidjan şi Belarus, continuăm să lucrm la realaţia noastră. Azerbaidjanului i s-au oferit câteva instrumente şi această ţară a decis deja să folosească unele dintre ele. Iar pentru Belarus, unde situaţia politică este una foarte specifică, avem aceeaşi ofertă, dar aşteptăm ca mai întâi autorităţile să elibereze deţinuţii politici, să revină la practici democratice şi la un stat de drept. Acesta este, pe scurt, stadiul în care ne aflăm în cadrul Parteneriatului Estic şi Reuniunea de la Vilnius va fi un nou moment de referinţă în acest proces.

Realizator: Acesta este, aşadar, punctul de vedere oficial al diplomaţiei europene. Interesantă este şi poziţia Rusiei în legătură cu extinderea Parteneriatului Estic. Cum este văzută această asociere de la Moscova aflăm de la Alexadr Beleavski.

Reporter: Astăzi, preşedinţia lituaniană a Uniunii Europene a confirmat că. la Summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius, Ucraina şi Uniunea Europeană vor semna Acordul de Asociere, ce trevede inclusiv creerea unei zone de comerţ liber, zonă ce va fi guvernată de regulile europene. Moscova a avertizat deja că asocierea cu Uniunea Europeană va provoca Ucrainei daune de miliarde de euro în relaţiile sale economice şi comerciale cu Rusia. Ucraina doreşte să împace ambii vectori, sperând ca, în paralel cu semnarea Acordului de Asociere, să încheie şi acorduri punctuale cu Uniunea Vamală Rusia-Kazahstan-Belarus. Marţi, la Summitul APEC din Indonezia, preşedintele Vladimir Putin le-a declarat jurnaliştilor ruşi că, aşa cum a mai spus-o în mod repetat, dacă Ucraina va semna Acordul de Asociere cu UE, Ruisa va fi obligată să ia, la rândul ei, măsuri de protejare a propriei sale pieţe. Putin a dat de înţeles că este vorba de o posibilă introducere sau majorare a taxelor vamale cu Ucraina şi de problemele pe care le va crea compatibilizarea normelor tehnologice ucrainene cu cele europene, în multe cazuri incompatibile cu cele ruseşti şi ale uniunii vamale. Măsurile de protecţie vor fi în conformitate cu regulile Organizaţiei Mondiale a Comerţului şi cu prevederile Acordului privind zona de comerţ liber a CSI - a declarat Putin. Liderul rus a ţinut însă să sublinieze că nu vor exista niciun fel de probleme în sfera relaţiilor politice. Rusia şi Ucraina - a declarat liderul de la Kremlin - sunt ţări "absolut frăţeşti" şi, vorbind în genere, sunt un singur popor şi vor coopera, indiferent de discuţiile emoţionale şi furtunoase legate de posibila semnarea a Acordului de Asociere. Răspunzând astăzi la întrebarea Radio România în legătură cu aceste evoluţii, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Aleksandr Lukaşevici, s-a pronunţat categoric împotriva politizării respectivelor probleme, cât şi a descrierii relaiilor ruso-europene în tonuri negative.

Aleksandr Lukaşevici: În ceea ce priveşte Parteneriatul Estic, cunoaşteţi poziţia exprimată nu o dată de preşedintele Rusiei şi de ministrul afacerilor externe. Noi, în nici un caz, nu facem presiuni asupra acestor ţări, ci pur şi simplu le explicăm într-un limbaj perfect profesional că, după aderarea lor la sistemul de asociere cu Uniunea Europeană, protejarea propriilor noastre pieţe va cere, desigur, din partea noastră, măsuri adecvate. Pot avea de suferit şi numeroase proiecte comune. Noi explicăm că nu contestăm dreptul lor să efectueze aceşti paşi, ci doar avertizăm asupra măsurilor pe care vom fi nevoiţi să le luăm în legătură cu semnarea Acordului de Asociere.

Realizator: Iată, domnule colonel Ion Petrescu, un adevărat război politico-diplomatic, condus cu arme economice, putem spune. Rusia se simte provocată de acest Parteneriat Estic. Cum apreciaţi această dezvoltare?

Col. Ion Petrescu: Este adevărat, dar trebuie să facem o departajare între retorica preşedintelui de la Kremlin, justificată din perspectiva politicii externe a Federeaţiei Ruse şi argumentată adecvat, şi deciziile la nivel strategic, şi mă refer aici la decizii luate la Kiev, care într-adevăr în momentul de faţă este perceput că doreşte şi Uniunea Europeană, dar nu vrea să respingă nici oferta răsăriteană, însă, aşa cum vorbeam înainte de emisiune, conform unei informaţii pe care am primit-o de ultimă oră, de încredere, există un element care mie îmi dă speranţa că Ucraina a optat definitiv pentru Occident, prezenţa a patru generali ucraineni la cartierul general al NATO, pe funcţii adecvate, ceea ce arată opţiunea clară a conducerii Ucrainei pentru spaţiul euroatlantic, în viitor, şi pentru spaţiul european, pe termen scurt. Cred că în momentul de faţă întrebarea se pune ce va face diplomaţia rusă după Vilnius. Şi părerea mea este că se va întâmpla o chestiune comparabilă cu ceea ce s-a întâmplat pe fondul tensionat din Siria: se va accepta o realitate, realitatea care va fi după Vilnius, şi se va merge spre cooperare, pentru că nimeni nu îşi doreşte, nici la Kiev, nici la Moscova, în mod real o confruntare economică, pentru că la ora actuală asistăm la un război al declaraţiilor, care vedeţi că au efecte nedorite în planul relaţiilor dintre Rusia şi Lituania, dintre Rusia şi Olanda. Nu poate continua la nesfârşit, în primul rând pentru că ar fi afectate interesele economice ale Federaţiei Ruse, dar, sigur, vor fi depăşite momente şi un element care va arăta lumii că se pot schimba lucrurile va fi posibila încetare a focului în Siria, despre care astăzi pentru prima dat am văzut că se vorbeşte, această încetare a focului fiind o condiţie pentru ca inspectorii Naţiunilor Unite să îşi poată desfăşura activitatea legată de identificarea, numărarea şi luarea măsurilor de redepozitare a armelor chimice.

Realizator: În a doua parte a emisiunii vom aborda acest subiect fierbinte pe agenda internaţională şi amplu dezbătut de agenţiile internaţionale de presă. Până atunci, doresc să vă mărturisesc că sunt sceptic în privinţa integrării Ucrainei în NATO şi apropierii Ucrainei de NATO. Ne aducem aminte, cu ceva ani în urmă, motoarele erau foarte forjate din partea Ucrainei, după care s-a stins acest elan al Ucrainei pentru apropierea şi integrarea în NATO.

Col.Ion Petrescu: Aveţi dreptate, dar cineva care a venit din spaţiul Comunităţii Statelor Independente, îmi explica un lucru care nu se ştie la Bucureşti. În mod firesc, actuala conducere a Ucrainei joacă la două capete, ca şi actuala conducere a Belarusului. Şi la Kiev, şi dincolo, la nivelul preşedintelui Belarusului se doreşte să se obţină cât mai multe. Parţial de la ruşi, parţial de la comunitatea occidentală.

Realizator: Încheiem subiectul Parteneriatului Estic pe această temă, realizată de Arina Petrovici.

*

Reporter: Iniţiativa Parteneriatului Estic, ce acoperă relaţiile UE cu şase ţări din Răsărit - Armenia, Belarus, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina - vizează o cooperare consolidată la nivel bilateral şi multilateral cu aceste state, dar şi o susţinere a reformelor pentru care ele s-au angajat în perspectiva apropierii de UE. În cinci ani de existenţă, Parteneriatul Estic a dat rezultate, patru acorduri de asociere sunt ca şi încheiate, unul a fost negociat, parafat şi urmează să fie semnat cu Ucraina, la Summitul de la Vilnius din noiembrie. Totodată, s-a înregistrat un progres semnificativ în simplificarea şi liberalizarea regimului vizelor după încheierea negocierilor de asociere din vară cu Republica Moldova, Georgia şi Armenia. De altfel, la Summitul de la Vilnius, aceste trei state urmează să parafeze acordurile de asociere cu Uniunea. Pentru Lituania, care deţine preşedinţia semestrială a Consiliului UE, a fost o alegere naturală să facă din Parteneriatul Estic o prioritate, determinată de ambiţia sa şi de cea a Uniunii, de a avea în vecinătate state sigure, puternice din punct de vedere economic şi care împărtăşesc valorile europene, însă analiştii nu au cum să facă abstracţie de tendinţele autoritariste, existente în toate ţările implicate în parteneriat, cu excepţia Republicii Moldova. Dintre celelalte cinci state - afirmă observatorii - doar Ucraina şi Georgia sunt ceva mai democratice, însă nu ajung la nivelul occidental.

*

Realizator: Anunţam la începutul emisiunii un interviu în exclusivitate pentru "Euroatlantica", realizat de Cerasela Rădulescu, la Bruxelles, cu ambasadorul Sorin Ducaru, şef al Diviziei pentru riscuri de securitate emergente din cadrul Alianţei Nord-Atlantice. Să-l ascultăm!

*

Reporter: Domnule Ducaru, aţi preluat funcţia de şef al Diviziei riscuri emergente de securitate a NATO. Sunteţi primul român care ocupă o funcţie de o asemenea importanţă în cadrul Alianţei. Care ar fi tematica abordată de această divizie şi care sunt dimensiunile de securitate pe care ea le gestionează?

Sorin Ducaru: Divizia pe care o conduc de, iată, aproape trei săptămâni, este Divizia pentru riscuri de securitate emergente, deci se referă exclusiv la acele riscuri neconveţionale la adresa securităţii aliate şi la temele viitorului, aş spune. Ca să fiu mai explicit, tematica ar cuprinde apărarea cibernetică, securitatea energetică, lupta împotriva terorismului, politica nucleară, precum şi aspecte legate de contraproliferare, împotriva proliferării armelor de distrugere în masă. De asemenea, divizia gestionează un program foarte interesant, se numeşte "Ştiinţă pentru pace", un program care este accesibil aliaţilor şi partenerilor şi numai împreună pot accesa resursele acestui program, precum şi aspecte legate de analiză strategică, dispunem de capabilitate pentru analiză strategică, ot în cadrul acestei divizii.

Reporter: Plecând de la conceptul strategic al NATO, definit de Summitul de la Lisabona, în 2010, România a venit cu propuneri şi soluţii nu doar în domeniul operaţional, ci şi în sectoare precum apărarea cibernetică, combaterea terorismului şi securitatea energetică. Puteţi să explicaţi?

Sorin Ducaru: România s-a aflat printre acele ţări care în dezbatarea de idei, în contextul conceptului strategic, a vrut să-şi aducă o contribuţie articulată. Noi întotdeauna am spus că dincolo de contribuţiile operaţionale, de contribuţiile efective, prin participare la programele aliate, contribuţia la această dezbatere de idei şi la direcţionarea viitorului Alianţei este cel puţin la fel de esenţială. Am semnat un memorandum de înţelegere cu NATO privind materiale de apărare cibernetică, astfel încât să putem beneficia cu toţii atunci când avem nevoie de aşa ceva. Nu în ultimul rând, România este parte dintr-un proiect multinaţional care cuprinde ţări din Canada, Danemarca, Marea Britanie şi altele privind dezvoltarea de capabilităţi în domeniul apărării cibernetice. Ce ar însemna asta? E vorba atât de senzori, care să sesizeze diversele potenţiale atacuri sau infiltrări în sisteme, dar înseamnă şi anumite software-uri care să poată analiza în timp real şi să poată genera soluţii. Şi în alte domenii, în domeniul luptei împotriva terorismului avem Centrul de excelenţă privind... HUMINT, deci obţinerea de informaţii prin mijloace umane.

Sorin Ducaru: Acest Centru de excelenţă este foarte bine conectat cu secţiunea de luptă contra terorismului din cadrul acestei divizii, extrem de apreciate proiectele, iniţiativele pe care le au. Va beneficia şi de participarea la unele programe, deci la resursele pe care le-au oferit, programe ale NATO şi ale Diviziei...

Reporter: Dacă UE are un aşa-numit Parteneriat Estic, Alianţa este şi ea preocupată de stabilizarea zonei de est a continentului, sub alte formule desigur. Care ar fi acelea?

Sorin Ducaru: Absolut. Deşi aş spune că conceptul de Parteneriat Estic aparţine UE, NATO are conceptul său de reţea de parteneriate, care include şi parteneri din zona geografică estică. Şi aceştia sunt, sigur, cuprinşi în aşa-numitul Consiliul al Parteneriatului Euro-Atlantic şi există programe individuale de parteneriat pe care NATO le dezvoltă cu aceste ţări, există şi probleme specifice, pe care uneori le discutăm în grupuri de ţări, aşa-numitele parteneriate în format flexibil, 28+n, în funcţie de temele de interes, în funcţie de regiunea geografică. Şi cu partenerii din zona estică am fost întotdeauna implicaţi în a discuta aspecte de la securitate energetică până la cele legate de asigurarea unei mai bune interoperabilităţi pentru operaţii, deci legate strict de aspectele de securitate. Dacă în UE aria este ceva mai largă, vizează atât aspecte economice, sociale, învăţământ, cultură ş.a.m.d., practic, zona de securitate este cumva acoperită de NATO, iar aici, în special aliaţii care sunt la frontiera NATO, au ţinut, şi România, în mod clar, se vede asta şi din comunicatele summiturilor precedente, a avut tot timpul un accent special pentru tot ce înseamnă partenerii estici, regiunea Marea Neagră, Caucaz, Caspica, la fel ca şi Regiunea balcanilor, care nu este poate legată de est, dar este un sud-est de interes pentru noi, şi pentru NATO, la fel cum este şi pentru UE.

Realizator: Iată, dle colonel Ion Petrescu, ambasadorul Sorin Ducaru reprezintă probabil unul dintre cei nouă sau zece decidenţi de vârf din Alianţa Nord-Atlantică. Este, implicit, şi o recunoaştere a participării României la misiunile Alianţei şi implicării şi dedicaţiei pe care ţara noastră a avut-o chiar în prima linie şi în cele mai dificile misiuni ale NATO. Cum apreciaţi, în primul rând, această funcţie obţinută de România prin ambasadorul Sorin Ducaru? În paranteză fie spus, îl ştiu pe dl Sorin Ducaru de când era purtător de cuvânt la Ministerul de Externe. După aceea, bineînţeles, a fost ambasadorul nostru la Washington. Iată, o carieră diplomatică de succes, dar şi o reprezentare foarte bună pentru România în Cartierul General politic al NATO.

Col. Ion Petrescu: Cred că este o triplă recunoaştere. În primul rând o confirmare a personalităţii sobre, profesionale, a dlui ambasador. Un om care niciodată nu s-a primit atunci când a făcut o afirmaţie publică. Şi, din acest punct de vedere, a câştigat respectul celor din comunitatea euro-atlantică; de partea cealaltă, şi, mai ales, din SUA, din Marea Britanie, apreciază diplomaţii extrem de reţinuţi şi exacţi în afirmaţii. În al doilea rând, este un premiu şi pentru diplomaţia româneacă, în ansamblul ei, pentru că se vede la nivelul României forţa de a acţiona foarte mult în momentul de faţă într-o formulă de low visibility, vizibilitate joasă, dar acţiune puternică. Şi, în al treilea rând, este o recunoaştere a meritului a mii de militari români care s-au rulat în Afganistan, în Irak, unde aţi fost corespondent de război luni de zile şi unde aţi văzut, la modul concret, că românii au avut puţine victime, atâtea câte au fost din nefericire, pentru că au avut o conlucrare excepţională cu populaţia locală, o percepţie aparte a durerilor oamenilor de acolo şi un dialog pe care probabil alţi aliaţi nu l-au avut.

Realizator: Mulţumiri colegei mele Cerasela Rădulescu, cea care a obţinut acest interviu important cu ambasadorul Sorin Ducaru. Este mai greu de prins dl Sorin Ducaru, dar, iată, pentru "Euroatlantica" şi-a făcut timp. Să trecem, dle colonel, la cel de-al doilea subiect important pe agenda emisiunii de astăzi. Este vorba de Siria. ONU consideră că, fără angajamentul autorităţilor siriene, misiunea de monitorizare a arsenalului chimic nu îşi va atinge obiectivele. Ani Sandu transmite din SUA.

Reporter: Propunerea secretarului general al ONU, Ban Ki-moon, este ca pentru eliminarea în timp util a arsenalului chimic sirian să fie stabilită o misiune comună a Organizaţiei pentru interzicerea armelor chimice şi a ONU. Ban Ki-moon a trimis o scrisoare în acest sens, luni seară, către Consiliul de Securitate ONU.

Farhan Hack, purtător de cuvânt la ONU: Secretarul general scrie că misiunea comună se va baza pe munca făcută de echipa care este în prezent în Siria şi se va extinde la aproximativ 100 de persoane. El notează că, având în vedere mediul de operare, misiunea comună ar trebui să aibă o prezenţă subtilă în Siria şi să trimită acolo doar personal care este absolut necesar să fie la faţa locului.

Reporter: Ban Ki-moon scrie că echipa care s-ar afla în Siria ar lucra într-un mediu periculos şi volatil şi că operaţiunile sunt fără precedent. Mare parte a echipei ar urma să fie stabilită în Cipru. Misiunea ar urma să fie dusă la bun sfârşit în trei etape, a căror finalitate să fie eliminarea armelor chimice siriene până la mijlocul anului viitor. În prezent, 19 inspectori ai Organizaţiei pentru Interzicerea Armelor Chimice şi 16 inspectori ai ONU au fost trimişi în Siria. Ban Ki-moon notează că fără angajamentul autorităţilor siriene, misiunea nu-şi va atinge obiectivele. De altfel, distrugerea propriu-zisă a armelor chimice este responsabilitatea guvernului sirian, nu a inspectorilor ONU - notează Organizaţia Naţiunilor Unite.

***

Realizator: Domnule colonel Ion Petrescu, discutam într-o altă emisiune "Euroatlantica" despre imensul arsenal chimic ce se află în posesia Siriei, un pericol iminent, nu numai pentru statele din regiune, dar şi pentru echilibrul de forţe de acolo şi pentru securitatea internaţională. Pentru că ai arme chimice, dar în momentul în care nu eşti capabil să le asiguri protecţia şi să fii sigur că ele nu pot fi luate de altcineva, exportate într-o ţară unde, iată sunt conflicte încă în derulare şi Al-Qaida şi-a făcut simţită prezenţa în Siria prin diferite grupări militare. Iată, acest arsenal chimic reprezintă un pericol iminent la adresa securităţii internaţionale, nu numai regionale, de acolo.

Col. Ion Petrescu: În acelaşi timp, acest pericol iminent a generat reacţii în lanţ, succesive, unele cunoscute şi evocate anterior de dumneavoastră, de la ameninţarea cu intervenţia militară a SUA la dialogul pe care l-a dorit Moscova şi, printr-un tandem inedit între ministrul de externe rus şi omologul american, s-a ajuns la un consens şi în Consiliul de Securitate. Şi ca o informaţie de ultimă oră, interesantă, este că s-a făcut un studiu în care s-a dovedit că hackerii sirieni au atacat "New York Times" şi Twitter-ul ori de câte ori preşedintele Obama ieşea pe posturile publice de televiziune din America şi ataca poziţia preşedintelui Assad, iar pe măsură ce se ajungea la această formulă negociată în Consiliul de Securitate, hackerii îşi diminuau activitatea. Ceea ce înseamnă că partea siriană este foarte atentă, sensibilă la semnalele pe care în general comunitatea internaţională le dă, în mod special SUA. Insist pe noutatea care s-ar putea să genereze un climat mai bun, pe posibilitatea instituirii unei încetări a focului între insurgenţii islamişti şi forţele guvernamentale, sub pretextul că aceşti oameni să lucreze în zonele respective fără a li se periclita viaţa; este vorba de inspectori şi este vorba de operaţiunile de preluare a acelor arme care nu sunt o jucărie şi în condiţii speciale trebuie transportate. În acelaşi timp, trebuie să fim realişti, nu vor fi minuni peste noapte, dar s-a creat un precedent bun şi pentru alte zone, în care, tot prin dialog, şi chiar îi spuneam ieri unui diplomat răsăritean că bine ar fi să continue acest lucru, în sensul că diplomaţii americani cu cei răsăriteni să găsească soluţii paşnice şi în alte zone, în aşa fel încât, uşor, uşor, lumea să se detensioneze, să se întoarcă cu faţa la problemele economice pe care le are Uniunea Europeană, problemele economice pe care le are Federaţia Rusă şi problemele economice pe care le au şi cei din Asia.

Realizator: Ca orice regim autoritar, ca să nu spunem direct dictatorial, ca orice regim autoritar, regimul lui Bashar al-Assad şi-a dezvoltat foarte mult aparatul poliţienesc şi putem compara chiar şi serviciile secrete de informaţii ale regimului Bashar al-Assad cu ceea ce era la un moment dat Securitatea în România. Poate şi de aceea, şi această filieră a serviciilor de securitate care se ocupă, iată, cu atacuri cibernetice. Discutam şi eu, domnule colonel, cu lideri ai comunităţii siriene de la Bucureşti, care sunt mult mai apropiaţi de opoziţia siriană decât de regimul lui Bashar al-Assad, şi aceştia îmi spuneau că nu cred că în scurt timp se va instaura pacea acolo, în Siria, atâta timp cât din exterior nu va veni un sprijin militar pentru înlăturarea regimului Bashar al-Assad./lbadiu/atataru

Col. Ion Petrescu: Aveau dreptate. Ceea ce am susţinut eu este doar că posibilul, dar nu sigurul foc încetat în Siria ar fi o cale de a mai diminua actualele înfruntări, pentru că "Der Spiegel" spunea un lucru adevărat, propaganda regimului actualului preşedinte sirian este cea care continuă pe linia că nevinovaţii - copii, bătrâni, femei - care au murit la acel atac nici astăzi, clarificat, nu şi-au găsit, până la urmă, liniştea, în sensul de a se stabili vinovatul. S-a găsit divizia, e vorba de Divizia a patra siriană, din zona căreia s-ar fi tras rachete cu arme chimice, dar preşedintele Siriei, într-un interviu acordat publicaţiei "Der Spiegel", în continuare susţine că nu aparţine armatei siriene. Chiar există diplomaţi care sprijină Siria, inclusiv la Bucureşti, cei care susţin acelaşi lucru. Din punct de vedere propagandistic, războiul va continua, dar, concret, în teren, partea benefică a prezenţei inspectorilor este că, în mod lucid, tacit, părţile vor fi mai atente la anumite mişcări în frontul acesta nevăzut care există cu insurgenţi chiar în suburbiile Damascului.

Realizator: Ani Sandu a precizat punctul de vedere al ONU. Arina Petrovici a realizat un material despre riscurile la care este expus personalul ONU implicat în identificarea şi obţinerea de informaţii despre arsenalul chimic sirian.

Reporter - Arina Petrovici: Membrii echipei internaţionale de inspectori ai ONU sunt expuşi unor pericole fără precedent, ei desfăşurându-şi misiunea de verificare şi distrugere a arsenalului chimic al Siriei, în timp ce luptele dintre armată şi rebeli continuă. Secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, estimează că ar fi nevoie de circa 100 de experţi internaţionali, pentru a duce la bun sfârşit eliminarea arsenalului chimic sirian. O a doua echipă de 12 inspectori ai Organizaţiei pentru Interzicerea Armelor Chimice a ajuns ieri în Siria, alăturându-se grupului de 19 experţi ai aceleiaşi organizaţii şi celor 16 specialişti în logistică şi securitate ai ONU, care au început duminică supervizarea distrugerii de rachete, componente de luptă şi echipament pentru fabricarea de arme chimice. Directorul general al Organizaţiei pentru Interzicerea Armelor Chimice, Ahmet Üzümcü, a calificat drept constructiv începutul a ceea ce va fi un proces lung şi dificil în Siria. Acesta a subliniat necesitatea unei încetări temporare a focului în Siria, pentru a facilita activitatea echipei de inspectori internaţionali. Ahmet Üzümcü a reamintit calendarul foarte strâns stabilit de rezoluţia Consiliului de Securitate al ONU, şi anume distrugerea echipamentelor de producere a armelor chimice până la 1 noiembrie şi a stocurilor de arme chimice, până în prima jumătate a anului viitor. Potrivit lui Üzümcü, limitele de timp fixate sunt realiste, dar pentru a fi respectate, trebuie ca toate părţile implicate în confict să fie cooperante.

Realizator: Vorbeam mai devreme, domnule colonel Ion Petrescu, în dialogul cu ministrul de externe, Titus Corlăţean, despre resortisanţii români de acolo, din Siria, şi vreau să prezint şi o informaţie de astăzi, obţinută de Agerpres: numărul cererilor de azil depuse de cetăţenii sirieni a crescut de la începtul acestui an, până în august, cu peste 300% - este vorba de România -, comparativ cu perioada similară a anului trecut, arată datele Inspectoratului General pentru Imigrări. Citat: "Se constată la nivelul inspectoratului o creştere a numărului cererilor de azil din partea cetăţenilor sirieni, începând cu anul 2012. Particularitatea este că, de la 1 ianuarie şi până în luna august, s-au înregistrat 682 de cereri de azil, cel mai mare număr fiind sesizat în luna iulie, respectiv 144. Comparativ cu perioada similară a anului trecut, s-a observat o creştere semnificativă cu peste 300% a cererilor", a declarat, astăzi, pentru Agerpres, Hermina Mihai, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului General pentru Imigrări. Iată că afectează România nu numai pentru cetăţenii români de acolo, din Siria, dar şi în privinţa celor care doresc să se stabilească aici în România, domnule colonel?

Col. Ion Petrescu: Eu iau partea bună a lucrurilor, că la nivelul cetăţenilor sirieni, oameni egali cu noi, există o dorinţă de a trăi în pace. Dacă şi la nivelul politic decident şi îl ştiţi foarte bine, Consiliul de Securitate, cei doi miniştri, rus, american, se va ajunge la un consens, probabil că această pace deocamdată dezirabilă ar avea şanse într-un viitor nu prea apropiat./aboboc/lbadiu/ În acelaşi timp, am discutat astăzi cu generalul Alexandru Grumaz, care conduce un think tank la Bucureşti, care s-a întors recent de peste ocean, unde a participat la întâlniri cu amirali şi generali americani, care relatau celor care erau prezenţi la o reuniune a absolvenţilor Universităţii Naţionale de Apărare Americană, că discuţiile la nivel înalt între americani şi ruşi, atât pe plan politic, cât şi pe plan militar, au fost extrem de dure, partea răsăriteană insistând pe prezentarea dovezilor privind implicarea preşedintelui Assad, prin militarii din subordine, în provocarea victimelor în urma atacului cu gaze chimice. Asistăm la o perioadă contradictorie: pe de o parte, diplomaţia ruso-americană acţionează în sensul benefic al comunităţii internaţionale, dar, în spatele uşilor închise, dialogul dur continuă, ceea ce arată că sunt încă multe repere, multe puncte de vedere, elemente, care trebuie să ajungă la un palier convergent al celor care sunt de o parte şi de alta a taberei.

Realizator: Din păcate, aceste discuţii din spatele uşilor închise sunt diferite de situaţia din teren. Tot o ştire de astăzi, publicată de Agerpress: peste 60 de biserici creştine au fost distruse în Siria şi aproape 500.000 de creştini au părăsit această ţară, marcată de mai bine de doi ani de un război civil sângeros. Comuinitatea creştină din Siria, una din cele mai vechi din luime, este astăzi amenţată de grupări radicale, rebele, care îi consideră pe creştini colaboratori ai regimului preşedintelui Bashar al-Assad.

Col. Ion Petrescu: Dar este şi o veste bună. Statele Unite şi Rusia nu doresc să negocieze cu insurgenţii islamici.

Realizator: Sigur că da, dar până acum iată ce s-a întâmplat. Să spunem pentru ascultătorii postului nostru de radio şi ai emisiunii "Euroatlantica" că acolo, în Siria, grupările de opoziţie înarmate nu sunt toate - să spunem - de o facţiune islamică moderată. Există acolo şi afiliaţi ai reţelelor teroriste, Al Qaeda sau alte reţele similare cu Al Qaeda. Să aflăm ce se întâmplă, o imagine completă, la zi, de acolo, din Orientul Mijlociu, despre Egipt, Iordania, Iran şi Israel. Transmite pentru "Euroatlantica", de la Ierusalim, Dragoş Ciocîrlan.

Reporter: Autorităţile de la Cairo denunţă decizia americană de a reduce ajutorul militar pentru Egipt. Este vorba de blindate, avione de luptă şi elicoptere, ajutor condiţionat de progrese în materie de democraţie şi drepturile omului. Departamentul de Stat a anunţat că va continua susţinerea militară împotriva terorismului în Peninsula Sinai, în zona de frontieră cu Israelul, pentre educaţie, săntate şi dezvoltarea sectorului privat. Ministrul israelian pentru apărarea din spatele frontului, Gilad Erdan, speră că decizia americană de a tăia ajutorul pentru Egipt nu va afecta acordul de pace. Între Cairo şi Ierusalim a fost menţinut un contact permanent. Există şi o cooperare directă. Decizia americană nu trebuie interpretată neapărat în direcţia producerii unor efecte nedorite. Acordul de Pace din 1979 reprezintă însă un adevărat stâlp al stabilităţii regionale, iar ajutorul american pentru Egipt susţine acest acord de pace. Armata egipteană nu pare dispusă să renunţe la rolul de conducere, deoarece sunt interese economice şi politice prea mari, ca în America de Sud sau cum au fost odată în Turcia. Ca să îşi păstreze interesele economice, armata egipteană are nevoie de putere politică. În clipa în care comandanţii militari au simţit că fraţii musulmani îşi bagă nasul, i-au îndepărtat de la putere. În Iordania este linişte, serviciile de securitate sunt vigilente, iar măsurile interne îl ajută pe suveranul haşemit Abdullah al II-lea să controleze situaţia, în timp ce în teritoriile palestiniene situaţia mocneşte. Axa Iran - Hezbollah rămâne în atenţia armatei israelinene. În legatură cu Iranul este interesant ceea ce va urma. Deja Teheranul pare dispus la un oarecare compromis. Deocamdată interesele Israelului în contactele secrete cu emisarii iranieni sunt reprezentate de europeni. Cu siguranţă, Iranul nu va oferi tot ceea ce îşi doreşte premierul israelian Benjamin Netanyahu.

*

Realizator: O imagine cuprinzătoare a situaţiei în regiune, în acest moment, realizată de colegul meu, Dragoş Ciocîrlan. El vorbea despre această axă, Iran-Hezbollah, domnule colonel.

Ion Petrescu: Înainte de asta aş face menţiunea că, ieri, am participat la marcarea Zilei Forţelor Armatei egiptene şi vreau să spun că acolo erau foarte mulţi diplomaţi americani, ceea ce am perceput ca o dorinţă de a menţine relaţiile la nivelul unui parteneriat militar, militarii fiind primii care constituie garanţia că statele respective îşi menţin evoluţiile anterioare.

Realizator: Garanţia laicităţii, aşa cum s-a întâmplat în Turcia.

Ion Petrescu: Da. Din discursul ataşatului militar egiptean am reţinut dorinţa ca să se parcurgă această etapă şi să se ajungă la soluţia viitoare, democratică, prin care societatea egipteană să se stabilizeze, conform unui parcurs pe care UE îl doreşte, în principiu, în toate luările de poziţie, inclusiv prin ceea ce aţi anunţat dvs. La nivelul Iranului, noutatea de ultimă oră este că preşedintele actual doreşte să propună, să surprindă partenerii occidentali cu o modalitate de a reevalua propriul dosar nuclear iranian, cu condiţia să se renunţe la sancţiunile totale ale UE. Este vestea de ultimă oră şi, dacă se va materializa o asemenea perspectivă, detensionarea relaţiilor dintre Teheran şi comunitatea occidentală va fi, după soluţia găsită în dosarul sirian, o veste bună.

Realizator: Am discutat despre Iran şi despre implicarea Iranului în regiune. A amintit colegul meu despre situaţia din Egipt. Situaţia din Siria este, de asemenea, instabilă. Singura ţară de acolo care se menţine pe poziţii este Regatul Haşemit al Iordaniei.

Ion Petrescu: Unde şi acum se află câteva mii de militari americani care continuă instruirea comună cu militarii sirieni.

Realizator: Sigur că da; şi armata noastră are parteneriat cu armata iordaniană şi execută pregătiri în misiuni chiar acolo, în deşertul iordanian, ceea ce este foarte bine, pentru că există o colaborare inclusiv cu trupele americane de acolo. Ideea este că din acest dezechilibru, din aceste conflicte, se pare că două state au ieşit în faţă - este vorba o dată de Israel şi o dată de Iran.

Ion Petrescu: În acelaşi timp, nu a ieşit din ecuaţie Arabia Saudită, chiar dacă, conform ultimelor lor depoziţii, ale diplomaţiei Regatului Saudit, sunt expresia unei îngrijorări evidente a apropierii poziţiilor actuale ale diplomaţiei iraniene de exigenţele UE şi de exigenţele americane. De fapt, în zonă, avem patru parteneri puternici: Israelul, Turcia, Arabia Saudită şi Iran. Într-o asemenea perspectivă, dincolo de declaraţii, toţi sunt interesaţi să nu se ajungă la un conflict, dar în condiţiile în care fiecare şi-ar dori rolul... să deţină rolul de dirijor.

Realizator: Şi bineînţeles axa de care a adus aminte colegul meu, Dragoş Ciocîrlan, Iran-Hezbollah.

Producător Nicu Popescu, realizator Radu Dobriţoiu, transcriere RADOR.