Evoluţia situaţiei din Afganistan

Realizator: Radu Dobriţoiu, producător Nicu Popescu

Realizator: Ediţie "Euroatlantica" dedicată misiunii din Afganistan, contribuţiei României la această operaţiune dificilă a Alianţei Nord Atlantice şi evoluţiei situaţiei de securitate din acest teatru de operaţii, unde ţara noastră a pierdut până acum 22 de militari, bilanţ la care se adaugă şi peste 110 soldaţi români răniţi. Voi pune accent împreună cu invitaţii din această seară pe continuarea operaţiunii din Afganistan, pe batalioanele care îşi vor prelua în decembrie misiunea. Operaţiunea din Afganistan, cea care ne-a susţinut în 2002 intrarea în NATO, a contribuit semnificativ la Parteneriatul strategic cu Statele Unite, dar în acelaşi timp a impus un efort important din partea României.
Vom intra în legătură prin telefon cu deputatul PNL George Scutaru, vicepreşedinte al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, vicepreşedinte al delegaţiei Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a NATO. Domnul George Scutaru este şi preşedinte de onoare a Ligii Militarilor Profesionişti. Colegii mei Costin Iorgulescu şi Cristina Creţa îmi confirmă că avem legătura cu deputatul George Scutaru. Bună-seara.
George Scutaru: Bună seara, dumneavoastră şi ascultătorilor dumneavoastră.
Realizator: Vă mulţumim pentru că sunteţi din nou alături de noi la "Euroatlantica". Cu sprijinul colegilor de la Studioul Regional Craiova vom avea legătura cu comandanţii celor două batalioane care vor prelua misiunea din Afganistan. Este vorba de colonelul Dan Ionescu, comandantul Batalionului 26 Infanterie "Neagoe Basarab", militari cunoscuţi şi sub numele de "Scorpionii Roşii", probabil cea mai titrată unitate din armata României. Bună-seara, domnule comandant.
Dan Ionescu: Bună-seara, dumneavoastră şi ascultătorilor dumneavoastră. Mă bucur să fiu din nou împreună cu dumneavoastră.
Realizator: Şi La mulţi ani! Săptămâna trecută, dacă nu mă înşel, aţi aniversat 20 de ani de la înfiinţarea batalionului.
Dan Ionescu: Vă mulţumesc şi pentru urare şi pentru faptul că n-aţi uitat.
Realizator: Tot în studioul Radio România Craiova se află şi comandantul Batalionului 20 Infanterie, lt.col.Cătălin Jianu. Bună-seara, domnule comandant.
Cătălin Jianu: Bună-seara, domnule Radu Dobriţoiu, bună-seara, dumneavoastră şi tuturor ascultătorilor.
Realizator: Bine venirăţi la "Euroatlantica". Putem spune că în acest moment la Radio Oltenia Craiova se află comandanţii celor mai importante batalioane din Brigada 2.
Domnule deputat George Scutaru, armata României a avut o contribuţie importantă la misiunea NATO din Afganistan. Ne amintim că am început ca aliaţi ai Statelor Unite în coaliţia internaţională împotriva terorismului, operaţiunea "Enduring Freedom", apoi întreaga misiune a fost preluată de NATO şi ne-am sporit şi noi contribuţia militară la aproximativ 1.800 de militari cu o zonă de operaţii extrem de dificilă, cu mai multe puncte înaintate de luptă, efective diminuate din acest an la aproximativ 1.200 de militari, cu o nouă etapă de reducere a efectivelor din decembrie, acest an.
Domnule deputat George Scutaru, ce reprezintă pentru România, pentru armata noastră, această implicare în misiunea din Afganistan?
George Scutaru: Din punctul meu de vedere şi nu numai, cred că Afganistanul a reprezentat pentru armata României cea mai importantă misiune atât prin forţele implicate, prin costuri şi mai ales prin durată. A fost o oportunitate, fiindcă timp de zece ani de zile militarii noştri au avut ocazia să se perfecţioneze, să-şi ridice nivelul de pregătire. Din păcate, cum aţi spus şi dumneavoastră la începutul emisiunii, această misiune a însemnat şi un tribut de sânge, 22 de militari români şi-au dat viaţa sub drapel în Afganistan şi peste 100 au fost răniţi; a însemnat în primul rând şi o imensă oportunitate pentru România pentru a dovedi aliaţilor noştri, Statelor Unite, că suntem un partener credibil. Armata a fost un bun ambasador, a fost un al doilea minister de externe care a demonstrat cu tenacitate, cu profesionalism şi cu modestie în acelaşi timp că ştie să promoveze valorile naţionale şi valorile Alianţei. Este un lucru care se ştie la Bruxelles, se ştie la Washington, şi faptul că România are percepţia unei ţări serioase, unei ţări care ştie să-şi respecte angajamentele în plan militar, se datorează acelor oameni admirabili care au reprezentat ţara timp de zece ani în Afganistan, se datorează prietenilor dumneavoastră, ofiţerilor din Craiova de exemplu, care vor participa la următoarea rotaţie, se datorează "Lupilor Negri" care sunt acum în Afganistan şi miilor de militari şi ofiţeri români care timp de zece ani, alături de americani, alături de alţi militari din alte state, au încercat să facă din Afganistan o zonă mai sigură.
Realizator: O experienţă exterm de importantă acumulată de trupele româneşti în Afganistan, în Irak şi, iată, din nou în Afganistan, în misiuni adevărate de luptă, în misiuni reale de luptă, ceea ce nu se compară, bineînţeles, cu exerciţii multinaţionale sau aplicaţii în poligoanele de luptă, pentru că militarii sunt puşi faţă în faţă cu pericolul real zi de zi, clipă de clipă acolo, în Afganistan.
Domnule colonel Dan Ionescu, am fost alături de dumneavoastră în Irak când aţi fost şeful de Stat-Major al "Scorpionilor Roşii". Era atunci comandant lt.col. Nicolae Ciucă. Dumneavoastră, şef de Stat-Major, aţi depăşit acea misiune, aţi mai condus o misiune în Afganistan unde, din păcate, îmi amintesc că aţi pierdut oameni în luptă. Iată, din nou, "Scorpionii Roşii" pleacă de această dată numai cu un detaşament de aproximativ 115 militari, în decembrie, din nou în Afganistan. Cât de pregătiţi sunt aceşti infanterişti, aceşti luptători din Batalionul 26 Infanterie, pentru misiunea dificilă de acolo, unde ştim că treptat trupele din Alianţă se retrag?
Dan Ionescu: Aş încerca să răspund nu prin subtilităţi, ci doar prin statistici. Vreau să vă aduc la cunoştinţă, şi ascultătorilor dvs., că Batalionul 26 Infanterie "Neagoe Basarab" este la a şasea misiune în Afganistan, deci numai misiunile din Afganistan pot spune multe despre experienţa militarilor care merg acolo. Deşi un detaşament, aşa cum spuneaţi, misiunea lor este una foarte importantă; este vorba de asigurarea securităţii aeroportului din Kandahar. Este practic pentru a treia oară când Batalionul 26 face acest lucru, printr-o subunitate, acolo. Şi, tot statistic vorbind, sunt în formaţie militari care sunt la a noua, a zecea sau a unsprezecea misiune, militari care au început din anul '96, din Angola, au defăşurat şi executat misiuni în Albania, Bosnia, Kosovo, Irak, Afganistan. Cred că mai mult de atâta nu am ce să spun. Sunt militari pregătiţi şi cred că nu întâmplător ni se spune "Scorpionii Roşii".
Realizator: Pentru că acolo v-aţi primit şi acest cognomen, această poreclă, domnule colonel, tot în Afganistan, la Kandahar. Dacă nu mă înşel era colonelul Linnington sau Huggins, unul dintre comandanţii din Divizia 82 Aeropurtată, ori dintr-o altă brigadă din Divizia 101 Aeropurtată. Acolo v-aţi câştigat acest prestigios nume de "Scorpionii Roşii". Ştiu pentru că am fost acolo, acolo s-a deschis misiunea în Kandahar, în 2002 a fost o vară foarte fierbinte pentru batalionul dumneavoastră.
Trecem acum la cel de-al doilea comandant care va pleca în Afganistan cu efective complete. Este vorba de lt.col.Cătălin Jianu, comandantul Batalionului 20 Infanterie. Putem spune, domnule comandant, că primii paşi făcuţi de batalionul dumneavoastră au fost strâns legaţi de evoluţia Batalionului 26 Infanterie "Scorpionii Roşii"? Sunteţi fraţii mai mici ai Batalionului 26 Infanterie?
Cătălin Jianu: Da, într-un fel aveţi dreptate, dar doresc să scot în evidenţă faptul că parte din personalul Batalionului 20 este la origine din Batalionul 26 Infanterie. Inclusiv eu sunt la origine "Scorpion Roşu"...
Realizator: Şi primul comandant, Nicolae Ion, dacă-mi aduc aminte, a fost locţiitorul comandantului Ciucă în Afganistan dacă nu mă înşel.
Locotenent-colonel Cătălin Jianu: Da, într-adevăr. Iar în 2004-2005, când Batalionul 20 Infanterie a avut prima misiune, cu întregul efectiv, în Irak, perioada de pregătire a fost dusă de către dl locotenent-colonel Ioan Nicolae, la acea dată şi, ca şef de Stat Major, eram eu.
Realizator: Îmi aduc aminte, am fost împreună acolo, domnule comandant, în Irak.
Locotenent-colonel Cătălin Jianu: Într-adevăr, sunt mai mulţi oameni în Batalionul 20 care provin din Batalionul 26. Avem experienţa misiunilor şi pe parcursul ultimilor ani, ne-am străduit să ridicăm nivelul de pregătire al acestei unităţi cel puţin la nivelul Batalionului 26 Infanterie, să căutăm să păstrăm prestigiul oltenilor din Craiova şi a Brigăzii 2 Infanterie la un nivel aşa cum ne-am învăţat cu el, la cotele cele mai mari. Pot să vă asigur pe această cale că în momentul de faţă, militarii noştri se pregătesc pentru a îndeplini la cele mai înalte cote sarcinile şi misiunile care le revin în teatrul de operaţii. Şi pot să vă asigur că vom face tot posibilul să ne îndeplinim misiunile şi să ne întoarcem toţi înapoi.
Realizator: Este o perioadă foarte dificilă. Veţi surprinde, de altfel, acolo şi alegerile prezidenţiale de la începutul anului viitor, o perioadă foarte dificilă...
Locotenent-colonel Cătălin Jianu: Exact. În luna aprilie, da.
Realizator: Să venim şi cu o ştire de actualitate. Pentru că sunt candidaţi surpriză pentru funcţia de preşedinte al Afganistanului - şi este vorba, astăzi, este o informaţie de câteva ore, apărută pe agenţiile de presă - Abdul Rasul Sayyaf, considerat responsabil pentru aducerea reţelei teroriste Al Qaeda în Afganistan, a anunţat astăzi că şi-a depus candidatura la preşedinţia ţării, anunţ întâmpinat cu reţinere de comunitatea internaţională. Dar iată că există acest pericol ca talibanii, chiar pe cale democratică, să revină la putere în Afganistan, printr-un preşedinte, sau, cine ştie, prin formaţiuni politice, pe viitor, care să fie coagulate în jurul talibanilor. Dle deputat George Scutaru, cât de mare credeţi că este această ameninţare, ca talibanii să revină iarăşi la putere, după 2001, în Afganistan, de această dată, pe cale democratică?
George Scutaru: Da, mă rog, nu cred că se pune problema unei coabitări în Afganistan - că tot se poartă termenul. Cred că cel mai important este ca după plecarea militarilor sau diminuarea consistentă a numărului lor - e clar că din vara anului viitor, misiunile noastre vor fi misiuni de antrenament, în primul rând, şi securitatea provinciilor afgane va intra în responsabilitatea noii armate afgane. Este foarte important ca această comunitate internaţională să îşi menţină angajamentele de ajutor pentru Afganistan, fiindcă dacă se va proceda la retragere şi uşor, uşor, Occidentul, NATO, se va canaliza spre alte probleme, UE, SUA, alte ţări donatoare, se vor canaliza spre probleme interne, spre probleme economice, uitând ceea ce se întâmplă în Afganistan sau nedând importanţa cuvenită, în câţiva ani de zile, instabilitatea, din punctul meu de vedere, se va reinstaura şi ar fi păcat de tot acest efort, uman, în primul rând, de pierderile de vieţi omeneşti pe care toate statele din cadrul coaliţiei le-au suferit şi de uriaşul efort financiar care a însemnat această operaţiune. Deci există acest risc, ca pe fondul unei dezangajări nu doar militare, ci şi din punct de vedere politic, financiar, instabilitatea să revină într-o zonă foarte dificilă şi din punct de vedere etnic şi nu numai.
Realizator: Dle deputat George Scutaru, aţi adus aminte de efortul uman. Efort uman la care a participat şi România, prin militarii care s-au aflat acolo.
George Scutaru: Dacă îmi permiteţi, este meritoriu şi ar trebui totuşi să spunem lucrurilor pe nume, chiar dacă, cum spunea dl colonel, antevorbitorul meu, când se referea la cifre: am putea să facem o comparaţie - înainte de emisiune am intrat pe site-ul oficial al ISAF şi cifrele spun multe. În timp ce, oficial, la 1 august 2013, ISAF spune că România avea 1077 de oameni în teatru, Olanda are 400, Norvegia, 111 şi Franţa, 266 - Puţin mai mult decât Lituania, cu 240. Deci lucrurile astea spun multe despre dorinţa de angajare a unor state care nu se pot compara din punct de vedere economic cu România sau cu Georgia, care are peste 1500 de militari în teatru. Şi în timp ce noi ne-am respectat acel principiu la care secretarul general ţine foarte mult, secretarul general Rasmussen, "in together, out together", am intrat împreună în Afganistan, ieşim împreună din Afganistan; alte ţări au făcut-o mai repede, din păcate, asta însemnând un efort suplimentar din partea unor state cu putere economică recunoscută, ca Marea Britanie sau Statele Unite, dar un efort şi din partea noastră.
Realizator: Ne aducem aminte, domnule deputat George Scutaru, că şi în 2002, când noi ne-am angajat să participăm cu trupe în Afganistan, nu eram încă nici invitaţi în Alianţa Nord Atlantică, nu ştiam ce se va întâmpla, cu toate acestea, România a acceptat mai întâi să trimită acolo, la Kabul, un pluton de poliţie militară şi ne amintim că în vară România a avut posibilitatea şi a demonstrat că poate trimite un batalion complet echipat de luptă în Kandahar, cum aduceam aminte. A fost un angajament foarte important, pentru ca ceva mai târziu să transformăm acest batalion de luptă într-un batalion de manevră, adică cu efective sporite, la care s-a adăugat inclusiv un alt batalion şi am ajuns la un moment dat la un vârf de prezenţă cu efective în Afganistan, la nivel de brigadă.
George Scutaru: Cred că eram cam a şaptea naţiune contributoare din rândul ISAF, la momentul respectiv.
Realizator: Sigur că da. Aşa cum spuneţi şi dvs, a fost o dovadă de implicare care sunt sigur că a contribuit ulterior, după ce am intrat în Alianţa Nord Atlantică, şi la întărirea parteneriatului strategic dintre România şi Statele Unite, pentru că, nu-i aşa, Statele Unite ţin cont foarte mult nu numai de vorbe, ci şi de fapte. Şi am reuşit datorită şi prin comportamentul şi dedicaţia militarilor români de acolo, din Afganistan, să câştigăm chiar şi simpatia şi prietenia Statelor Unite, nu numai un parteneriat strategic consolidat.
George Scutaru: Şi nu numai la nivel politic. Mulţi din camarazii militarilor români din toată această perioadă s-au întors în viaţa civilă. Eu am trăit un episod în Texas, eram într-o delegaţie şi, la recepţia hotelului, recepţionerul m-a întrebat de unde sunt, din estul Europei, din România, şi dintr-o dată atitudinea s-a schimbat şi omul a spus: am luptat în Irak, am luptat împreună cu români. Aţi fost cei mai buni soldaţi, aţi avut cei mai buni soldaţi, şi lucrul ăsta n-am să-l uit niciodată. Şi nu discutăm despre un om întâlnit pe holurile Congresului sau pe la Departamentul de Stat, ci de un american simplu, din middle class, din Texas.
Realizator: Vă daţi seama că am avut şi eu ocazia, ani de zile, cât am stat şi în Afganistan, şi în Irak, să primesc aceleaşi cuvinte de laudă din partea militarilor, indiferent de gradul lor, militari americani şi nu numai militari americani. Dar, iată că această legătură, chiar person to person, cum spun americanii, a contribuit foarte mult la relaţiile dintre cele două armate, ajungându-se la un moment dat, domnule deputat George Scutaru, la faptul că Statele Unite au acceptat ca în subordinea unui batalion românesc să se afle o companie americană, ceea ce nu se mai întâmplase din al Doilea Război Mondial, ca o unitate americană să fie subordonată comenzii unei alte ţări, dacă vă aduceţi aminte.
George Scutaru: Şi asta spune foarte multe despre profesionalismul ofiţerilor noştri şi al militarilor noştri, că americanii nu prea se lasă pe mâna altcuiva foarte uşor.
Colonel Dan Ionescu: Mi-aş permite să intervin.
Realizator: Da, domnule colonel Ionescu.
Colonel Dan Ionescu: Treaba asta se întâmpla în 2005 şi aşteptam oportunitatea de a spune că, pe lângă eforturile care s-au făcut la vremea respectivă, de a participa, de a intra în 2002 acolo şi în alte părţi nu numai, inclusiv în 2005, momentul în care spuneaţi că pentru prima dată o companie americană intra în subordinea unei unităţi de manevră româneşti, era vorba tot de Batalionul 26, la vremea respectivă, într-un moment critic, pe timpul alegerilor şi într-un moment în care alte state contributoare nu doreau sau nu şi-au manifestat intenţia de a suplini forţele acolo, Batalionul 26, ca rezervă strategică a SACEUR, a fost transformat în rezervă operaţională şi băgat sub comanda COMISAF-ului ca election support force, deci forţă de suport a alegerilor, dislocat în Kabul şi desfăşurând acea misiune acolo.
Realizator: Colonelul Gabriel Toma era comandant.
Dan Ionescu: Comandantul batalionului la vremea respectivă, colonelul Toma, da, locotenentul colonel Toma.
Realizator: O istorie recentă, foarte plină de acţiune şi de misiuni ale Batalionului 26 Infanterie, pornind de la primele misiuni postbelice executate de Armata României, şi mă refer aici la Angola, la Somalia, după aceea misiunea Alba, nu? Domnule colonel Ionescu, aţi fost acolo împreună cu generalul Sorin Ioan.
Dan Ionescu: Da, sub comanda domnului general Ioan Sorin, da.
Realizator: Şi după aceea a urmat Kosovo, unde s-a deschis misiunea, tot Batalionul 26 a deschis misiunea în Kosovo. După aceea, Batalionul 26 a deschis misiunea din Afganistan, din Kandahar, şi nu este uşor să deschizi o misiune pentru că treci printr-o tabără de tranzit şi pe lângă condiţiile vitrege ale unei misiuni deluptă, apar şi aceste condiţii aspre de viaţă cărora eşti nevoit să le faci faţă. Domnule colonel Ionescu, iată, am vorbit atât de mutl despre batalionul dvs, şi îmi face plăcere să vorbesc despre Scorpionii Roşii pentru că sunt legat de ei, nu pot să nu spun lucrul acesta, am petrecut ani de zile printre Scorpionii Roşii în Irak şi Afganistan.
Dan Ionescu: E adevărat, la rândul meu pot să confirm ceea ce spuneţi, că sunteţi legat de noi şi că ţineţi aproape.
Realizator: Iată, domnul deputat George Scutaru este în direct cu noi şi dânsul a soprijinit foarte multe iniţiative legislative pentru militari. Ce aţi dori să-i spuneţi? Iată, aveţi ocazia să vă adresaţi domnului deputat George Scutaru. De ce ar mai avea nevoie militarii?
Dan Ionescu: Cred că primul lucru şi primul lucru de care fiecare militar are nevoie este încrederea pe care naţiunea i-o acordă atunci când primeşte o misiune. Cel mai important pentru militar în momentul în care este la misiune, iese într-o misiune este ca alături de el să fie toţi cei care pot să-i dea forţa necesară să ducă la capăt această misiune. Dacă este să vorbim din punct de vedere, haideţi să-i spunem tehnic, este vorba de necesarul de suport care să ne ţină în permanenţă în contact cu modul de ducere a acţiunilor militare. Cu siguranţă, nici un militar - eu o spun din exoperienţă, şi nu numai din experienţa mea, şi din experienţa preluată de la ceilalţi - nu va fi mulţumit de ceea ce are. Întotdeauna îşi va dori mai mult, îşi va dori mai multă tehnologie, îşi va dori mai multă putere de foc, îşi va dori mai multă tehnologie care să îl ajute să-şi ducă misiunea la capăt. Dar ceea ce am spus, sunt cele două chestiuni extraordinar de importante: unu, suportul naţiunii pentru ceea ce face acolo unde se duce, iar a doua chestiune, din punctul meu de vedere este să fie menţinut, pe lângă voinţa lui de a lupta, de tehnică şi tehnologia necesare momentului şi locului în care desfăşoară acţiunile militare. Domnul Scutaru, din punct de vedere al suportului, vreau să vă spun că a făcut-o de la începutul misiunii numai spunând faptul că armata română a fost un al doilea minister de externe. Îi mulţumesc pentru treaba asta şi credeţi-mă că am simţit-o şi eu la fel la vremea de când am început să facem acest lucru.
Goerge Scutaru: Cu mare drag, eu vă mulţumesc. Dacă-mi permiteţi, aş vrea să fac o scurtă adăugirii.
Dan Ionescu: Vă rog.
Goerge Scutaru: Suportul naţiunii îl aveţi şi de asta sunteţi conştient dvs şi asta se reflectă în primul rând în uriaşa cotă de credibilitate pe care armata o are în orice sondaj. Şi asta se datorează în primul rând dvs, camarazilor dvs şi celor care au luptat şi s-au jertfit acolo. În al doilea rând, cred că armata are nevoie de predictibilitate. Şi fiindcă spuneaţi de iniţiative legislative, se lucrează la nivelul MApN, şi sper ca până la sfârşitul anului să iasă acel proiect de lege prin care să se revină la pensiile speciale pentru militari. Am tot respectul pentru alte categorii bugetare, pentru medici, pentru profesori, dar nu trebuie să uităm că militarii sunt singurii care în jurământul lor spun şi fac referire la faptul că îşi dau viaţa la nevoie pentru ţară. Ei, chestia asta ar trebui să se reflecte într-un statut special. Şi dacă de la Cuza până acum trei anid e zile am avut pensii speciale pentru armată, lucrul acesta trebuie să se regăsească. Deci, cred că armata are nevoie de predictibilitate şi de atractivitatea carierei militare. Şi asta se face printr-un buget alocat armatei şi printr-un respect, printr-un statut social distinct al armatei, al militarilor, îna cord cu misiunea lui socială şi politică.
Realizator: Domnule deputat George Scutaru, l-aţi auzit pe colonelul Dan Ionescu. Culmea este că militarii, cu modestie, nu au cerut bani sau avantaje financiare. Se gândesc poate şi la acest lucru. Spuneţi-ne, şi pentru ascultătorii noştri, exită posibilitatea ca în viitor aceşti militari, care au participat la mai multe misiuni de luptă, cum sunt cele din Irak sau din Afganistan sau din Kosovo, să beneficieze de anumite drepturi, aşa cum se întâmplă în cazul veteranilor din Cel de-Al Doilea Război Mondial?
George Scutaru: Ar fi firesc şi vă mai spun un lucru apropo de inechităţile care există între instituţii din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională: este foarte firesc să existe o asemenea iniţiativă, cum aţi spus dvs, dar dacă în MApN există posibilitatea ca aceia care sunt răniţi în timpul misiunilor să fie menţinuţi în serviciu în cadrul Ministerului Apărării, vreau să vă spun că o asemenea prevedere nu există pentru trupele de jandarmi, de exemplu, din Ministerul de Interne. Chiar dacă pot exista situaţii când un jandarm - şi au fost şi jandarmi în misiuni în afara...
Realizator: Şi sunt în Afganistan acum, domnule deputat, aproximativ 40 de jandarmi.
George Scutaru: Bun, ei nu beneficiază de o asemenea prevedere. Ministrul de interne de curând, printr-o ordonanţă adoptată de guvern, a introdus o asemenea prevedere pentru poliţişti, fiindcă militarii se confruntă cu pericole mari în afara ţării, sunt alţii care se confruntă cu pericole în interiorul ţării, menţinând, încercând să menţină ordinea publică şi să păzească propritatea, să lupte cu infractorii. Deci avem situaţii din acestea, care induc frustrare în sistem şi o anumită invidie a unora faţă de ceilalţi. Deci din punctul meu de vedere, discutam despre buget, într-adevăr militarii sunt modeşti, militarii sunt dedicaţi misiunii pe care o au, dar de prea multe ori ne-am bazat doar pe faptul că avem militari foarte bine pregătiţi şi că dotarea, să spunem, o avem aşa cum o avem în primul rând şi mulţumită ajutorului pe care l-am primit mai ales din Statele Unite. Când ai un buget doar de 1,3% din PIB şi din care 70% reprezintă cheltuielile de personal, când aproape toate resursele care de exemplu sunt alocate forţelor terestre se duc spre menţinerea trupelor din teatre de operaţii, ai o marjă destul de îngustă ca să poţi să asiguri resurse pentru toate categoriile de forţe. Şi lucrul pe care ar trebui să-l facem este ca, indiferent de condiţiile economice... Există o mentalitate păguboasă care nu numai în România se regăseşte, /ci şi în/ multe state europene care şi-au scăzut bugetele pentru apărare, că Ministerul Apărării consumă fonduri. Nu, Ministerul Apărării într-adevăr consumă nişte fonduri care înseamnă securitate şi prestigiu pentru naţiunea respectivă, dar poate însemna implicit şi oportunităţi economice pentru industria naţională de profil, care înseamnă locuri de muncă şi taxe.
Realizator: Şi, de asemenea, un mediu stabil de securitate, unde pot veni investitorii străini pentru a dezvolta alte afaceri, pentru că o armată puternică şi bine înzestrată denotă şi subliniază caracterul de stabilitate al unei naţiuni. Domnule deputat, ştiu că vă pasă de băieţii care sunt acum înAfganistan, pentru că sunt de la Iaşi, din apropiere de Buzău, unde dvs sunteţi deputat şi unde de altfel se află şi comandamentul diviziei ce are în subordine Batalionul 151 Iaşi - este vorba de Lupii Negrii, aţi adus aminte de ei. Printr-o corespondenţă transmisă din Afganistan, maiorul Adrian Gâtman ne invită să participăm la o patrulă executată de Lupii Negrii, infanteriştii din Batalionul 151 Iaşi - să ascultăm relatarea.
Adrian Gâtman: Bun găsit, stimaţi ascultători. Însoţim astăzi Plutonul 2 din Compania a III-a Batalionului 151 Infanterie. Comandant de pluton este locotenentul Ionuţ Onofriciuc. O funcţie dificilă, poate cea mai grea dintre toate funcţiile pe care le poate îndeplini un militar în teatrul de operaţii. Pe umerii comandantului de pluton apasă toată răspunderea atunci când patrula părăseşte baza. De modul în care sunt pregătiţi militarii din echipaje, de modul în care se iau deciziile, de modul în care acţionează fiecare militar din pluton depinde reuşita fiecărei misiuni. /Charlie 2/, adică plutonul locotenentului Onofriciuc, execută astăzi o patrulă de prezenţă pe Autostrada afgană A 1. Asigurarea libertăţii de mişcare pe această cale de comunicaţie este una dintre principalele sarcini ale militarilor Batalionului 151 Infanterie în Afganistan.
Ionuţ Onofriciuc: Toate ieşirile, misiunile de patrulare din aria de responsabilitate prezintă un grad ridicat de risc. Trebuie să fim atenţi la toţi indicii care ne pot avertiza de o eventuală ameninţare insurgentă în zonă. Punctele obligatorii de trecere cum sunt aceste poduri peste râul Tarnak, deci este o atenţie deosebită din partea trupelor coaliţiei - sunt locuri predilecte pentru amplasarea dispozitivelor explozive improvizate. De asemenea, supraveghem zonele limitrofe autostrăzii, prezenţa noastră continuă pe autostradă conduce la o circulaţie sigură pentru toţi cei care utilizează această cale de comunicaţie.
Adrian Gâtman: Odată cu ieşirea din Bază, toate simţurile militarilor intră în stare de alertă. Atenţia distributivă este esenţială pentru identificarea posibilelor ameninţări. Comunicarea între echipajele patrulei şi între patrulă şi centrul de operaţii tactice este la fel de importantă. Plutonierul major Cristian Brăescu, comandant de grupă, spune:
Cristian Brăescu: Misiunile de patrulare sunt dificile. Tot ceea ce se află în jurul nostru trebuie avut în vedere. Insurgenţii sunt imprevizibili şi trebuie să fim pregătiţi pentru orice acţiune ostilă. Experienţa noastră anterioară, pregătirea continuă în vederea executării misiunilor, ne dau încredere că vom duce cu bine la final această misiune.
Adrian Gâtman: Militarii din patrulă se bazează unii pe alţii. Fiecare dintre ei are o sarcină precisă, un rol distinct în mecanismul plutonului; de modul în care şi face fiecare datoria depinde rezultatul misiunii.
Andrei Tofan, caporal: Ne-am pregătit intens pentru această misiune, cu fiecare zi ce trece, cu fiecare patrulare pe care o executăm experienţa noastră creşte. Siguranţa localnicilor din zona noastră de responsabilitate depinde de modul în care ne facem noi treaba şi credem că o facem bine.
Adrian Gâtman: Orele trec unele după altele, cu încordare, dar şi cu satisfacţie. Patrula îşi atinge scopul. Autostrada este în siguranţă. Localnicii îşi văd de viaţa de zi cu zi; se duc şi vin spre locurile unde îi îndreaptă nevoile. Poate că încetul cu încetul vor uita de spaimele trecutului, iar traiul lor va cunoaşte liniştea. Acest lucru şi datorită militarilor români.
Realizator: Dle locotenent colonel Cătălin Jianu, probabil că acest reportaj vă trimite cu gândul deja la misiunile pe care le veţi executa în Afganistan. Cât de dificilă este o astfel de misiune de patrulare şi cât de mare este gradul de pericol pe acea Autostradă celebră, A1 dacă nu mă înşel, între Kabul şi Kandahar?
Cătălin Jianu: Da, aveţi dreptate, este pericol. Pericol poate să fie de la 0%, dacă este să o luăm procentual, la 100%. Problema este supriza, elementul surpriză. Exact cum a comentat şi comandantul plutonului şi comandantul grupei, surprizele pot apărea la fiecare pas, insurgenţii sunt imprevizibili. Aşa că putem considera riscul 100%. Ştiu ce se găseşte în teatrul de operaţii Afganistan, nu sunt străin, ultima dată când am fost, am fost în recunoaştere şi m-am întâlnit cu comandantul Batalionului, dl. locotenent colonel Sergiu Mungiu, de la "Lupii Negri", şi cu Dan Cristian, comandantul de la B32 Timişoara, şi cu colegul nostru, dl. Mario Balint.
Realizator: Colegul meu Mario Balint care a pregătit şi nişte materiale şi nişte documentare despre Afganistan; există pe site-ul RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI informaţii despre această misiune la care au participat atât Mario Balint cât şi Ilie Pintea, corespondentul nostru de la Târgu Jiu. Aşadar...
Cătălin Jianu: Corect. Corect. Ne-am pus la punct pe timpul recunoaşterii cu tot ceea ce este necesar, informaţiile au fost transmise în ţară, militarii sunt instruiţi pe această linie, nu este prima dată când intră în teatru, ştiu la ce să se aştepte, iar pregătirea se face în acest sens, pe toate liniile.
Realizator: O să mergeţi acolo cu un batalion de manevră; asta înseamnă aproximativ 500 de oameni, dacă nu mă înşel.
Cătălin Jianu: Da, domnule Dobriţoiu, aşa este.
Realizator: Misiune dificilă, pentru că pe umerii dvs. vor fi foarte multe greutăţi; pe lângă îndeplinirea misiunii, este vorba şi de viaţa acestor militari. Şi, din păcate, tot timpul un comandant este îngrijorat de militarii care pleacă într-o astfel de patrulă descrisă în relatarea primită de la maiorul Adrian Gâtman din Afganistan. Dle locotenent colonel Jianu, bineînţeles cunoaşteţi deja, pentru că există posibilitatea de antrenament şi în România, ...
Realizator: Domnule locotenent-colonel Jianu, cum, bineînţeles, cunoaşteţi deja, pentru că există posibilitatea de antrenament şi în România, cunoaşteţi aceste blindate, MRAP-urile primite spre utilizare din partea SUA, nişte maşini blindate de luptă foarte moderne, care nu o singură dată au salvat vieţile militarilor din Afganistan şi chiar ale militarilor români. Cât de importante sunt aceste maşini de luptă MRAP, pe care SUA, iată, le-au pus la dispoziţie militarilor români din Afganistan. Dacă nu mă înşel, este vorba de aproximativ 70 de astfel de maşini de luptă, care au fost transportate acolo noi-nouţe pentru militarii noştri.
Locotenent-colonel Cătălin Jianu: Într-adevăr, o maşină blindată este esenţială pentru protecţia balistică a personalului din teatrul de operaţii şi nu numai acolo. Indiferent de zona de conflict în care acţionezi, trebuie să ai mijloacele necesare de protecţie balistică la dispoziţie. Sunt cerinţele războiului modern. Dacă vrei într-adevăr să ai cât mai puţine pierderi, automat, trebuie să te dotezi corespunzător. Nu poţi duce o luptă cu mâinile goale. Întotdeauna trebuie să luăm măsuri preventive, înainte de a executa un anumit tip de misiune sau un anumit tip de operaţie. Într-adevăr, maşinile puse la dispoziţie de partenerul american corespund cerinţelor şi obiectivelor de îndeplinit din teatru. Şi ne sunt de folos şi sunt foarte bune pentru protecţie.
Realizator: Dle deputat George Scutaru, dumneavoastră deja aţi amintit despre acest sprijin esenţial, sprijin logistic primit din partea SUA, din partea Armatei americane acolo, în Afganistan. Cât de importante credeţi că sunt aceste blindate, la care putem adăuga în această vară şi zece avioane de cercetare fără pilot, primite spre utilizare tot în Afganistan, pentru militarii români din detaşamentele de "imagery" de acolo, detaşamentele speciale care execută operaţiuni de culegere a informaţiilor. Cât de important este acest sprijin logistic pe care, iată, România nu a avut capacitatea de a-l pune la dispoziţia militarilor români din Afganistan şi a venit, iată, din partea aliatului nostru, din partea Americii?
George Scutaru: Da, din păcate, noi nu am mai reuşit, acele avione fără pilot cred că erau de tip Shadow 600, pe care le-am avut în Irak şi care cred că a mai rămas unul singur operaţional, pentru a fi operat de cei de la Brigada /.../ de Informaţii, care e locată tot la Buzău, deci cei care se ocupă de IMINT. Avem acele avioane fără pilot alocate de SUA. Există şi un balon de observaţii cu care se antrenează cei de la Buzău, de la Brigada de Informaţii, pentru operatorii unor asemenea baloane, care sunt folosite ca puncte de observaţii fixe de-a lungul autostrăzilor. E foarte important, fiindcă înseamnă să ai acces la o resursă tehnologică foarte modernă. Din punctul meu de vedere, ar trebui ca, pe viitor, puţinele resurse pe care le avem să le alocăm în armament de înaltă tehnologie şi care ar putea să aibă inclusiv şi o utilizare civilă, fiindcă un avion fără pilot, de clasă medie, cum sunt Shadow 600, ar putea fi folosite nu doar de către armată, ci ar putea fi folosite şi de Poliţia de Frontieră, şi pentru supravegherea traficului auto. Deci ar putea avea şi o utilizare civilă şi în acest fel, costurile, în final, ar fi mai mici pentru ţară. E important, fiindcă băieţii noştri sunt foarte apreciaţi, şi cei care sunt pe IMINT, ştiţi foarte bine că şi cei care sunt pe HUMINT sunt foarte apreciaţi şi nu degeaba...
Realizator: Avem un centru de excelenţă la Oradea.
George Scutaru: Exact. NATO are acel centru de excelenţă la Oradea, deci nu a fost ales cu totul întâmplător. Lucrul ăsta spune foarte mult despre calitatea oamenilor noştri. Repet, mi-aş dori şi pe cât pot, întotdeauna am pledat şi am încercat să pun umărul, ca şi resursele care se îndreaptă spre armată să fie direct proporţionale, să spunem, cu abnegaţia şi dăruirea băieţilor noştri din teatrele de operaţii. Ar trebui să avem, într-adevăr, un sprijin concret pentru ei, dincolo de retorica pe care majoritatea clasei politice o afişează faţă de armată. Cel mai sincer mod de a ne arăta respectul
e să le dăm, aşa cum spunea domnul colonel Ionescu, mijloacele necesare pentru a se proteja şi pentru a lupta. Cel mai important lucru în final este ca toţi cei care pleacă într-o misiune să se întoarcă teferi acasă la familiile lor.
Realizator: Aveţi informaţii, domnule deputat George Scutaru, este posibil ca la finalul misiunii din Afganistan o parte din aceste MRAP-uri să fie donate de SUA Armatei României. Deja beneficiem de două sau trei astfel de maşini de luptă în poligoane unde fac exerciţii militarii români înainte de a intra în teatrul de operaţii din Afganistan. Credeţi că este posibil ca acest gest din partea SUA să meargă până la capăt şi să ne sprijine armata cu aceste MARP-uri?
George Scutaru: Da, este foarte posibil, din câte cunosc, există o deschidere din partea americană. Aici, inclusiv domnul colonel ar trebui să spună, înţeleg că se face o analiză în ce măsură asemenea tipuri de blindate sunt folositoare reliefului din România şi în al doilea rând se face şi o analiză a costurilor pentru ceea ce înseamnă operarea şi mentenanţa MRAP-urilor. Într-adevăr, americanii ni le pot da, ni le pot da gratis, dar înseamnă nişte costuri. Şi înţeleg că se fac nişte aclcule de acest fel şi din câte am mai vorbit cu câteva persoane din Ministerul Apărării, se analizează şi modul dacă într-adevăr acestea sunt utile într-un gen de acţiune ca cel din Afganistan, într-un relief ca cel din Afganistan, dacă sunt utile, să spunem, şi la nivelul reliefului şi misiunilor pe care le-ar putea avea pe teritoriul naţional.
Realizator: Trebuie să spunem pentru ascultători că deja se derulează operaţiuni de repatriere a tehnicii româneşti de luptă care a ajuns acolo în 2002. Dacă nu mă înşel, domnule colonel George Scutaru, atunci erau TAB-uri 77, care au ajuns în Afganistan. Nu erau foarte performante nici la acea dată, probabil că acum sunt destul de uzate şi moral dar şi din punct de vedere tehnic. Ce informaţii aveţi? Au ajuns în ţară? V-au ajuns înapoi acele blindate, pentru că au plecat de la Batalionul 26?
Dan Ionescu: De obicei, tehnica pe care am introdus-o de fiecare dată când am deschis o misiune, ne-am cam despărţit pentru totdeauna de ea. Nu cunosc cu siguranţă care este, haideţi să zic aşa, poziţia acelei tehnici, dar şi ea la vremea ei, vreau să spun că aşa cum aceste MRAP-uri la acest moment fac diferenţa câteodată între viaţă şi moarte, la fel şi acele transportoare, şi uzate, şi moral şi fizic, la vremea respectivă, în 2002, s-a întâmplat să facă diferenţa între viaţă şi moarte. Chiar nu ştiu la acest moment, probabil că într-adevăr se desfăşoară astfel de activităţi. Ele nu s-au întors către noi, întrucât totuşi se fac paşi în ceea ce înseamnă înzestrarea şi noi am beneficiat de un alt tip de tehnică, de alte tehnologii la acest moment.
Realizator: După mai bine de zece ani de lupte, forţele NATO se vor retrage din Afganistan la sfârşitul anului viitor, lăsând securitatea acestei ţări în sarcina soldaţilor şi poliţiei locale. Doar un contingent multinaţional ar putea rămâne în câteva dintre bazele din Afganistan pentru o misiune necombatantă în sprijinul forţelor afgane. Arina Petrovici cu mai multe informaţii.
*
Redactor: Principalul obiectiv declarat al NATO în Afganistan este acela de a ajuta autorităţile să asigure securitatea efectivă în ţară şi de a se convinge că niciodată acest stat nu va mai putea ajunge un paradis al teroriştilor. Din august 2003, Forţa Internaţională de Securitate şi Asistenţă sub comandă NATO a condus numeroase operaţiuni de securitate, antrenând şi consolidând în acelaşi timp forţele de securitate afgane. Lansată în 2011, tranziţia către asumarea oficială totală de către forţele afgane a responsabilităţilor de securitate urmează să fie finalizate la sfârşitul anului viitor, când misiunea ISAF se va încheia. Din acel moment, NATO va conduce exclusiv misiuni de antrenament de consilere şi de asistenţă pe lângă forţele de securitate afgană, având ca scop continuarea sprijinirii şi consolidării instituţiilor din această ţară. Totodată, o cooperare mai largă între NATO şi Afganistan va continua în cadrul Parteneriatului semnat deja în 2010, la summit-ul de la Lisabona. Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, l-a asigurat pe ministrul afgan de externe Zalmai Rassoul de angajamentul Alianţei cu privire la încheierea misiunii ISAF la sfârşitul anului 2014. Cei doi au discutat şi desprem isiunea NATO post-2014, context în care Rasmussen a subliniat necesitatea unor alegeri prezidenţiale corecte şi transparente anul viitor în Afganistan şi a încurajat guvernul de la Kabul să-şi continue eforturile de combatere a corupţiei şi a producţiei de droguri şi de întărire a drepturilor omului.
Redactor: Se observă, aşadar, o mutare tot mai pronunţată a accentului de la combat la support, însă o variantă oficială a misiunii post-retragere încă nu a fost formulată. Probabil că ea va avea contur în cadrul summitului de anul viitor dedicat acestui subiect şi anunţat la 31 mai de SUA şi NATO. "Washington Post" notează că unii oficiali militari americani ar dori o forţă de 10-12.000 de militari, care să rămână în Afganistan după marea retragere. De cealaltă parte, adepţii unei prezenţe americane cât mai reduse vor un contingent maxim de 5.000 de persoane. În presa de peste ocean este vehiculată chiar şi varianta zero, adică o retragere completă după faza combatantă, un scenariu puţin probabil, pe care nici NATO nu-l comentează, dar alianţa vorbeşte tot mai mult despre creşterea ca importanţă post retragere a unei noi structuri, şi anume NRF, NATO Response Force, care s-a dezvoltat în paralel cu misiunea din Afganistan. Generalul Hans Lothar Domrose explică.
Hans Lothar Domrose: NRF este o brigadă de foc a NATO, ca să spun aşa, cuprinde 13.000 de militari din diverse ţări. Vorbim acum de 20 de naţiuni din diferite cartiere generale, care trebuie să fie antrenate, pentru a fi capabile să răspundă în orice tip de situaţie. De aceea, noi desfăşurăm anual ceea ce numim exerciţii de certificare, pentru a verifica pur şi simplu dacă putem efectua cu succes operaţiuni comune.
Redactor: Să mai spunem că scopul Forţei de Răspuns a NATO este intervenţia rapidă pe uscat, pe mare sau în aer, nu doar în misiuni militare, ci şi în cele civile.
Realizator: Domnule deputat George Scutaru, aşadar în 2014 NATO oficial se va retrage din Afganistan. Este vorba de finalul anului viitor. Va continua, posibil, o misiune şi după 2014, unde probabil SUA se vor implica mai mult decât ceilalţi aliaţi din momentul actual. Credeţi că România va continua şi alături de acest demers al aliaţilor americani să fie prezentă în Afganistan?
George Scutaru: Cred că o prezenţă militară redusă, mult redusă comparativ cu vârful maxim pe care l-am avut noi o să mai avem în Afganistan pentru misiuni de antrenament, dar să ştiţi că depinde prezenţa contingentului internaţional, depinde în primul rând de angajarea SUA. Vedeţi situaţia cu problemele financiare şi disputele care există între republicani şi democraţi...
Realizator: Cu funcţionarii din SUA, da.
George Scutaru: Exact. Să vedem şi cum va afecta reducerea multianuală pe zece ani anunţată a fondurilor pentru armată aceste lucru şi depinde, bineînţeles, şi de rezultatul viitoarelor alegeri prezidenţiale, dacă democraţii vor reuşi să-şi menţină prezenţa la Casa Albă sau, de data asta, va fi o administraţie republicană, care ştiţi că este mult mai legată de ceea ce înseamnă sectorul de apărare din SUA. Deci, cred următoarele alegeri prezindenţiale vor influenţa şi consistenţa unei prezenţe militare în Afganistan. Repet, este foarte important, am mai zis-o şi acum jumătate de oră, nu doar de angajamentul SUA, ci de a-l întregii comunităţi internaţionale, fiincă, vă spun sincer, sovieticii s-au retras în februarie '89. Guvernul Najibullah a mai stat trei ani, după ce ultimul tanc sovietic a plecat de acolo. Dacă autorităţile democratice din Afganistan nu vor fi susţinute, în continuare, şi după retragerea forţelor principale militare ale NATO, în câţiva ani de zile un scenariu similar se poate repeta, iar instabilitatea va cuprinde, din nou, Afganistanul. Deci, lucrul ăsta este foarte posibil şi riscul ăsta este evaluat şi la Bruxelles şi la Washington. E ştiut atunci când se fac diversele scenarii post retragere.
Realizator: Domnule deputat George Scutaru, sunt sigur că ne ascultă atât militarii din Afganistan pe internet la adresa româniaactualităţi.ro, pentru că ei ştiu că în această seară se vorbeşte despre acest subiect fierbinte. Ne ascultă chiar şi familiile militarilor din ţară, din zona Moldovei, acolo unde dumneavoastră sunteţi foarte aproape cu Buzăul, sunteţi deputat. Aveţi să le transmiteţi un mesaj acestor militari din linia întâi?
George Scutaru: Da, le transmit celor din linia întâi "lupilor negri", domnului locotenent colonel Sergiu Mungiu multă sănătate, succes în toate misinile pe care le îneplinesc şi, cel mai important, să se întoarcă toţi cu bine acasă fără incidente, pentru a fi alături de familie şi de copii şi pentru a arăta României că într-adevăr militarii noştri, pentru noi este clar, cei mai buni militari sunt militarii români, asta e un lucru clar, şi trebuie să ne mândrim de acest lucru. Asta e o dovadă de a-ţi manifesta patriotismul, să ai încredere în armata ta, s-o sprijini; cum spunea domnul colonel Ionescu, suportul moral pentru militari contează foarte mult. Şi, cu orice ocazie, noi, ca români, indiferent de ceea ce facem noi în viaţa de zi cu zi, trebuie să fim alături de militarii noştri aflaţi în momente dificile.
Realizator: Iată, domnule colonel Dan Ionescu, vorbeaţi mai devreme de sprijinul moral. Îl aveţi nu numai din partea naţiunii, aşa cum se demonstrează, în toate sondajele de opinie din ultimii 20 de ani, pentru că armata se situează în frunte din punctul de vedere al credibilităţii, îl aveţi şi din partea clasei politice şi eu ştiu foarte bine că domnul deputat George Scutaru a fost aproape de militari şi nu sunt doar vorbe frazele pe care le-a spus mai devreme. Aşadar, aveţi acest suport. Probabil că doriţi mai departe să aveţi şi sprijinul logistic de care aţi amintit. Trecând peste aceste două doleanţe ale dumneavoastră, mai doriţi ceva, domnule colonel Dan Ionescu?
Dan Ionescu: Dificilă întrebare. Ne dorim cu toţii foarte multe. Da, mai dorec ceva, mai doresc să transmit un mesaj tuturor celor care ne acordă această încredere, aceia să se bazează pe noi, suntem aici tot timpul şi vom fi gata să ne îndeplinim misiunea, oricare va fi aceasta.
Realizator: "Euroatlantica" la final, emisiune dedicată misiunii NATO din Afganistan. Au participat la această ediţie deputatul PNL Gheorghe Scutaru, vicepreşedinte al Comisiei pentru apărare, colonel Dan Ionescu, comandantul Batalionului 26 Infanterie "Scorpionii Roşii" şi locotenent-colonel Călin Jianu, comandantul Batalionului 20 Infanterie "Lupii Negri". Mulţumiri colegilor din regiile tehnice de la Bucureşti şi Craiova.