Euroatlantica. Invitat: Ministrul Apărării, Nicolae Ciucă

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂȚI (4 februarie, ora 21:06) - Realizator: Nicu Popescu - Doamnelor și domnilor, bună seara! În ultimul an, viața noastră socială, economică, politică, de relații internaționale, dar și zona de securitate și apărare au fost date peste cap de pandemia Covid-19. Şi în țara noastră, activitățile inclusiv din domeniul securității și apărării naționale au fost perturbate. Spre cinstea lor, militarii și-au adus contribuția, pe de o parte cu spitalele la efortul de control al pandemiei, pe de altă parte prin Institutul Cantacuzino, dar și celelalte spitale militare din țară, la campania de vaccinare anti-Covid-19. Despre toate aceste elemente vom încerca să discutăm, în această seară, cu un invitat special, ministrul apărării naționale, domnul Nicolae Ciucă. Bună seara, domnule ministru și bine aţi venit la "Euroatlantica"!

Nicolae Ciucă: Bună seara!

Realizator: Domnule ministru, aş ruga șeful armatei să ne spună câteva elemente care se știu mai puțin despre contribuția și efortul Ministerului Apărării, pe care îl conduceți, în combaterea pandemiei Covid-19 și în efortul de vaccinare.

Nicolae Ciucă: Fostul șef al armatei. Este un aspect cât se poate de evident că, așa cum aţi spus, ceea ce a însemnat impactul pandemiei Covid-19 s-a concretizat în a afecta viața individului, viața societății, viața la nivel continental și global. Au fost momente pe care fiecare dintre noi le-am trăit și la care ne-am adaptat, așa cum a rezultat în urma analizelor, atât la nivel de individ, cât și la nivel de instituție și de țară. Sigur, fiecare dintre acele clipe au avut o evoluție graduală, pornind de la primul caz care a fost depistat, dacă nu mă înşel, pe 26 februarie 2020, ulterior, evoluția în creștere cu toate măsurile care au fost luate în efortul pe care l-au depus, începând cu președintele țării, Guvernul României și, așa cum menționam, fiecare instituție, îndeosebi cele din cadrul Ministerului Sănătății, cât și celelalte care au capabilități să fi venit în sprijinul și în întărirea disponibilității pe care Guvernul României a avut-o, astfel încât să poată să gestioneze cât mai bine efectele acestui virus, SARS-CoV-2 și să concretizeze totul într-un plan, astfel încât să avem la dispoziție toate instrumentele agregate, astfel încât să putem să ne aliniem la tot pachetul de măsuri, care au fost luate atât la nivel european, al Uniunii Europene, cât și în conformitate cu indicațiile pe care le-a furnizat Organizația Mondială a Sănătății. Astfel, Ministerul Apărării Naționale, încă din partea de început a acestui efort și a acestor demersuri, a pus la dispoziție toate resursele și mijloacele de care dispunea pentru a putea să sprijinim efortul pe care l-au făcut celelalte instituții și pe care de altfel noi, la nivelul ministerului, l-am văzut ca pe o misiune obișnuită, ca pe o misiune pe care am asumat-o și pe care am conștientizat-o ca fiind una cât se poate de serioasă față de ceea ce înseamnă cetățeanul român, față de ceea ce înseamnă Guvernul României și efortul care s-a făcut la nivel național pentru a combate această pandemie, ulterior, sigur, intrând în întreg angrenajul care s-a declanșat pentru a putea să facem față solicitărilor, cerințelor pentru desfășurarea într-o linie cât se poate de coerentă a campaniei de vaccinare./ovidiu/ Astfel, doresc să menţionez că resursa umană - şi aici subliniez, corpul medicilor militari şi a personalului medical militar - precum şi toţi cei care au participat la întreaga suită de activităţi de planificare logistică atuturor activităţilor în care ministerul a fost implicat, atât în timpul situaţiei de urgenţă, cât şi ulterior, pe timpul stării de alertă şi acum, în aceste momente în care funcţionăm pe cele două linii de efort, şi anume combaterea pandemiei şi vaccinarea, cum spuneam, acestea au fost elementele de resursă umană pe care le-am implicat în această luptă cu pandemia şi, de asemenea, resursele materiale şi financiare. Am menţionat, la un moment dat, că efortul pe care noi l-am făcut la nivelul Ministerului Apărării Naţionale a fost de peste 350 de milioane, concretizat înd ouă spitale de campanie, care au putut fi folosite la sfârşitul primăverii şi pe timpul verii. Spun că au putut fi folosite, pentru că ele erau spitale de campanie specifice nouă, instituţiei militare, pe corturi. Ulterior, analizând condiţiile, am luat decizia să modificăm toată această structură şi să achiziţionăm containere special destinate pentru astfel de demersuri şi astăzi, când noi discutăm, avem trei spitale de ROL 2 pe containere, foarte bine amenajate, răspunzând tuturor cerinţelor de certificare şi de validare a funcţionării lor pentru tot ceea ce înseamnă cerinţele şi standardele de spitalizare şi acordarea asistenţei medicale în astfel de situaţii. Nu vreau să mai menţionez faptul că avem în acest moment peste 440 de militari care funcţionează în 42 de call center-uri, preluând tot ceea ce înseamnă partea de planificare şi livrând informaţiile necesare pe care cetăţenii le solicită. Avem în pregătire încă 200 de militari în măsură să suplimenteze personalul din call-center-uri, astfel încât, în funcţie de cantităţile de vaccinuri şi de solicitările pe care le vom determina în funcţie de numărul de telefoane pe fiecare operator să reuşim astfel să gestionăm tot acest efort. Sigur, au fost o serie înteragă de activităţi, incluisv ale Forţelor Aeriene, care s-au implicat nemijlocit în ceea ce a însemnat transporul bolnavilor, transportul de materiale. Am avut şi capabilităţi de zbor strategice, puse la dispoziţie de către NATO. Este adevărat, din numărul nostru de ore de zbor pe care la capabilitatea de la Pápa, dar este totuşi o capabilitate NATO la dispoziţie. Am folosit-o pentru prima dată. A fost un model, putem spune. A funcţionat şi iată că relevanţa a ceea ce înseamnă a fi membru al Uniunii Europene şi al unei alianţe, respectiv al Alianţei Nord-Atlantice, ne-a conferit partea aceasta de beneficii legate atât de sprijinul cu materiale medicale şi de protecţie, cât şi partea aceasta de program de vaccinare, care este cât se poate de benefic pentru cetăţenii români.

Realizator: Domnule ministru, a fost vreun moment de cumpnă în acest an? L-aţi simţit?

Nicolae Ciucă: Vedeţi dumneavoastră? Noi suntem pregătiţi ca la fiecare pas, în fiecare moment, să întâlnim momente de cumpănă. Am avut atât de multe în viaţa noastră, încât acum nu ştiu dacă mai putem spune că un moment sau altul este de cumpănă. Toate sunt momente care ne solicită atât expereinţa, cât şi cunoaşterea, profesionalismul. Sunt momente care pun la încercare tot ceea ce am reuşit noi să acumulăm de-a lungul misiunilor la care am participat. Pun, de asemenea, în valoare relaţiile instituţionale şi - de ce nu - de camaraderie, pe timpul misiunilor şi ne-am întâlnit cu diferite momente de cumpăn, cum spuneţi dumneavoastră. Ca atare, toate laolaltă înseamnă pentru noi, aşa cum spuenam, încă o misiune pe care ne-o asumăm, încă o oportunitate prin care să demonstrăm că armata este oricând, oriunde la datorie şi îşi îndeplineşte misiunea faţă de ţară.

Realizator: Domnule ministru, chestiunea relaţiei noastre cu aliaţii. Au avut lor alegeri în Statele Unite ale Americii, partenerul nostru strategic. Pe de altă parte, în zona noastră, securitatea, stabilitatea regională şi cea de la Marea Neagră au căpătat şi accente nu chiar comode în acest an de pandemie. Deci, întrebările mele ar fi: relaţia cu partnerul strategic şi starea de securitate, mai ales cea maritimă, în zona Mării Negre.

Nicolae Ciucă: Să începem cu cauza, nu? Starea de securitate în zona Mării Negre este generată de tot ceea ce înseamnă activităţi militare ale tuturor riveranilor la Marea Neagră. În proximitatea noastră, discutăm de anexarea ilegală a Crimeii. A urmat conflictul din estul Ucrainei, după care a fost incidentul naval din Marea de Azov, ulterior, sigur, cel mai curând discutăm de reîncălzirea unui conflict înghețat din Nagorno-Karabah. Și toate aceste elemente puse laolaltă dau nuanța de securitate pe care fiecare dintre noi o percepem direct proporțional cu tot ceea ce s-a întâmplat de-a lungul istoriei, se întâmplă în prezent și - de ce nu? - suntem obligați să facem anticipare...

Realizator: Prognoze.

Nicolae Ciucă: ... prognoză, astfel încât să putem să fim pregătiți pentru orice astfel de situații. Și atunci dezvoltările militare din partea Federației Ruse în Marea Neagră sunt cât se poate de evidente. Putem să constatăm o prezență a celor mai noi tipuri de submarine, fregate și corvete, fiecare dintre ele purtătoare de rachete Kalibr, care am putut să constatăm că au fost deja folosite. Aș vrea să leg tot acest context de ceea ce a însemnat și securitatea pe flancul estic, a fost o decizie și o atitudine pe care Alianța Nord-Atlantică a adoptat-o încă de la început. În felul acesta, focalizând tot ceea ce a însemnat elementele de prezență și descurajare și desigur, măsurile pe care le-a luat fiecare țară membră în parte pentru a-și îndeplini atribuțiile care îi revin prin articolul 3 din Tratatul Alianței Nord-Atlantice și a-și consolida propriile capabilități de apărare, sigur, într-o relație de complementaritate cu tot ce a însemnat efortul Alianței Nord-Atlantice pentru întărirea posturii de descurajare și apărare pe flancul estic. În aceeași linie, trebuie să privim și ceea ce se întâmplă în Marea Neagră. Avem o prezență rotațională a navelor Alianței Nord-Atlantice. Este o activitate pe care o desfășurăm cu rol de instruire și, sigur, prezență în acvatoriul Mării Negre, sunt de asemenea măsurile pe care noi le-am luat împreună cu partenerul nostru strategic, prin dezvoltările care s-au realizat la Baza de la Mihail Kogălniceanu, la Baza Aeriană de la Câmpia Turzii și, sigur, facilitățile de instruire pe care le avem în modernizare și dezvoltare la Cincu, Smârdan și Babadag. Deci toate aceste chestiuni trebuie văzute ca fiind elemente de consolidare complementare și de întărire a relevanței pe care țara noastră o joacă în ecuația de securitate în regiunea Mării Negre, iar schimbările care s-au produs la Washington, din punctul nostru de vedere, se înscriu în linia parteneriatului strategic, care este unul cât se poate de bine fundamentat și consolidat. Nu vedem niciun fel de schimbare în a diminua relevanța parteneriatului, ci din contră, o vedem ca pe o schimbare care va asigura continuarea tuturor demersurilor și legăturilor de parteneriat, împreună cu celelalte parteneriate strategice pe care noi le avem cu celelalte țări din Europa și nu numai. Avem parteneriat strategic și cu Franța și cu Germania și cu Marea Britanie. Deci astea sunt chestiuni care trebuie privite într-un ansamblu de măsuri pe care țara noastră l-a planificat, astfel încât să putem să creștem cât mai mult capacitatea noastră de apărare și desigur de a crește relevanța rolului în ecuația de securitate la Marea Neagră.

Realizator: Domnule ministru, relația cu partenerii noștri occidentali și în primul rând parteneriatul strategic cu Statele Unite au condus cum era normal și la o modernizare a echipamentelor de care militarii români dispun. La acest moment, trecând și peste perioada critică cauzată de pandemia Covid-19, cum apreciați că s-a ajuns la actualizarea echipamentelor pentru militarii noștri?

Nicolae Ciucă: Aș porni de la echipamentele individuale. Nu cu mult timp în urmă, am reușit ca prin programul implementat la nivelul Statului Major al Apărării să realizăm o ținută combat nouă, prin care avem un echipament uniform de la soldat la general. Echipamentul este achiziționat de la companii de profil din România, iar în ce privește partea de dotare pe toate elementele, adică mă refer la bunuri, şi servicii și capital, am să detaliez un pic pe fiecare în parte. În principiu, partea de bunuri și servicii se derulează cu companii din țara noastră. Sigur, este o licitație, respectăm tot ceea ce înseamnă prevederile impuse și care trebuie respectate prin statutul nostru de țară membră a Uniunii Europene. Aici chiar pot să vin cu cifre. Până în acest moment, plăţi directe în economia națională au fost efectuate anul trecut în jur de 1 miliard 500 de milioane și plăți indirecte de aproximativ 1 miliard. Pe ceea ce înseamnă achiziția de echipamente, conform programelor majore de înzestrare, respectiv cheltuielile de capital, vă pot spune că am demarat și s-a finalizat programul de transport mediu curier al Forțelor Aeriene în care printr-o companie italiană am reușit să achiziționăm cele şapte avioane C-27J Spartan. Pentru că a venit vorba de Italia, tot cu o companie italiană am reușit să facem achiziția de platforme multifuncționale pe roți. Este vorba de campania Iveco și în acest moment ne găsim în derularea primului contract subsecvent, astfel încât să reușim ca o dată ce s-a finalizat achiziționarea a 300 de astfel de platforme, începând cu cel de al 301-lea să înceapă producția în industria națională şi, deci, să avem o parte din elementele componente asimilate și produse în România, ulterior să se realizeze asamblarea și ele să plece către Armata Română de pe o poartă a unei facilități de producție în România. Pentru noi asta este foarte important, pentru că așa cum ne-am dorit și ne-am angajat în fața președintelui României, în fața CSAT-ului, în fața premierului și a guvernului, investițiile din armată să se concretizeze în industria națională de apărare cu scopul de a o moderniza, cu scopul de a asigura continuitatea. A urmat programul F-16, pe care urmează să îl finalizăm cu prima escadrilă, anul acesta. Au fost achiziționate inițial 12 aparate, au urmat din nou achiziție a încă cinci aparate, patru dintre ele fiind livrate până la finele anului trecut, cel de-al cincilea urmează să fie livrat acum, iar tot ceea ce înseamnă pachetul de modernizare a avioanelor F-16 urmează să se realizeze în România, ceea ce pentru industria aeronautică românească este un pas înainte, reușindu-se astfel transferului de know how și tehnologie și să putem să asigurăm modernizarea și, desigur, mentenanța, pentru că uzina de la Bacău a fost declarată centru de mentenanță pentru F-16. Complementar la acestea au fost inițiate achizițiile pe sistemele de apărare aeriană Patriot, a sosit primul sistem anul trecut. În acest moment el este în operare la prima structură a regimentului de rachete Patriot. Se desfășoară programul de pregătire, de instruire, astfel încât să putem să descoperim tot ceea ce înseamnă capacitatea acestuia de a fi folosit în luptă și, cred că este foarte important de menționat, pregătirea întregului pachet astfel încât să putem să declarăm capacitate inițială operațională anul acesta și să continuăm cu celelalte etape de dotare și pregătirea, astfel încât o dată cu sosirea celorlalte trei sisteme contractate, să finalizăm în anul 2022 întregul set, întreaga capacitate pentru primele patru sisteme. La nivelul forțelor terestre a fost inițiat programul de achiziție a sistemelor de rachete cu bătaie mare și înaltă precizie HIMARS. Procesul de achiziție s-a derulat în condiții foarte bune. De asemenea, procesul de pregătire și instruire a personalului s-a derulat în condiţii foarte bune şi nu mai târziu de două săptămâni, la mijlocul lunii februarie, dacă nu apare niciun fel de problemă, urmează să primim primul sistem și în felul acesta să începem și aici consolidarea acestei capabilități deosebit de importantă pentru Forțele Terestre. Ultimul program major despre care vreau să fac vorbire este cel al Forțelor Terestre pentru dotarea Brigăzii Multinaționale de Sud-Est cu transportoare Piranha 5. Este o mașină de luptă a infanteriei pe care infanteriștii și-au dorit-o foarte mult și am putut să vedem acest lucru în momentul în care am finalizat recepția cantitativă și calitativă a primului loc de 36 de bucăți. A început deja producția pentru cel de al doilea lot și anul acesta, în luna octombrie, urmând să realizăm recepția și acestor 30 de transportoare. Ca atare, iată, doar câteva din programele majore de înzestrare pe care le avem prevăzute în programul "Armata 2026"./mnecula/dsirbu/ De ce pomenesc de "Armata 2026"? Pentru că la inițiativa președintelui României, în anul 2015, a fost o înțelegere interpartinică în care s-a obținut acel acord astfel încât începând cu anul 2017 să se asigure 2% din Produsul Intern Brut pentru cheltuieli de apărare. Ne-am încadrat începând cu 2017 în acest cuantum.

Realizator: Domnule ministru, aş vrea să încheiem tot cu o chestiune legată de oameni. Am vorbit și mai devreme despre posibilitatea de a produce diverse elemente de protecție și securitate în țară și aș vrea să încheiem, practic, cu ce am început: cu vaccinurile și cu un gând pe care cred că multă lume îl are, la activitatea Institutului Medico-Militar "Cantacuzino".

Nicolae Ciucă: "Cantacuzino" a făcut eforturi deosebite. Vreau să vă spun că am reușit să cunosc o echipă de oameni care sunt cât se poate de aplicați pe datoria lor, pe profesia lor. Am putut să le văd și mândria și mâhnirea, pentru că, așa cum știm cu toții, Institutul "Cantacuzino" a avut capabilități, produceam anumite vaccinuri, eram în măsură să producem și anumite imunomodulatoare, care au rămas în mentalul poporului ca fiind cele salvatoare și ele, să știți, chiar sunt. Au fost și sunt. De ce zic că sunt? Pentru că Institutul "Cantacuzino" a reușit să producă un imunomodulator: Orostim. Are o capacitate de producție nu foarte mare. Am încercat să îl externalizăm. Am căutat producători inclusiv în mediul privat. Din păcate, nu am găsit. Sunt demersurile deja întreprinse. Urmează să ne vină echipamente și probabil, începând cu sfârșitul lunii martie, începutul lunii aprilie, să putem să mărim capacitatea de producție pentru acest imunomodulator. Totodată, anul trecut a început partea de testare și obținere; practic, este o repornire a liniei de producție a vaccinului antigripal trivalent. Cercetătorii și conducerea institutului ne-au comunicat că prin acest demers nu încearcă decât să obțină produsul. Tot ceea ce au reușit până acum confirmă că sunt foarte aproape de obținerea acestui produs și o dată obținut produsul pe ouă embrionate - au fost trei serii, dacă nu mă înșel, de ouă embrionate - și erau cât se poate de optimiști în ceea ce privește obținerea produsului final, după ce au produsul, să fie în măsură să pună pe masă un plan de începere a producției de vaccin. Le lipsește o mașină de recoltat, care este, de asemenea, în procesul de achiziție. Suntem în măsură să achiziționăm chiar și o linie nouă de producţie de vaccinuri, astfel încât să fim cât se poate de versatili, pentru că nu numai vaccinul antigripal poate fi produs; putem să producem și alte vaccinuri. De ce nu, să găsim soluții astfel încât poate chiar și partea aceasta de... Acum nu cred că este o știre, dar Institutul "Cantacuzino" își dorește foarte tare să producă din nou vaccinul. antitetanic. Deci, iată, sunt preocupări și eu am mare încredere că vor reuși să repornească Institutul "Cantacuzino". Pentru că aţi vorbit de oameni, eu aș vrea să le mulțumesc tuturor oamenilor, de la cetățean până la cei mai responsabili oameni din această țară, pentru modul în care au înțeles să respecte regulile, să se protejeze pe ei înşiși, să își protejeze apropiații, să își protejeze familiile, prietenii și pe toți cei cu care interacționează, pentru că, vedeți dumneavoastră, tot acest ansamblu de măsuri, oricât de bine ar fi el coordonat și oricât de bine ar fi puse în aplicare deciziile, dacă nu există acea minimă responsabilitate din partea fiecăruia dintre noi, din partea fiecărei instituții în parte, nu de puține ori aţi văzut, președintele țării și toți cei care au responsabilități în acest sens, ministrul sănătății, medicii, specialiștii în domeniu au făcut apel și fac în continuare ca și atunci după ce ne-am vaccinat, să continuăm să respectăm măsurile, să continuăm să păstrăm igiena, să păstrăm distanța și eu cred în continuare că dacă fiecare dintre noi facem acest apel, nu îl facem voluntar și îl facem fiind convinși că aceasta este singura modalitate prin care putem să asigurăm succesul acestei campanii care este abia la început și aţi văzut că ea a demarat, fiind dependentă de numărul de vaccinuri care au intrat în țară, dar pe măsură ce trece timpul, începând cu jumătatea lunii februarie, să beneficiem de o cantitate mai mare de vaccinuri și în acest fel să avem o dinamică, un ritm de vaccinare mult mai mare, ceea ce presupune de la sine o implicare și o coordonare cât se poate de bine structurate și controlate, astfel încât să asigurăm succesul acestei campanii. Ştiţi ceva, cred că aici este și un pic din ceea ce spunea Napoleon, că un plan de campanie este plan până la întâlnirea cu inamicul, după care se schimbă. Deci asta ne obligă pe fiecare dintre noi să fim în măsură ca o dată ce întâlnim, așa cum aţi zis dumneavoastră, situații limită, să fim în măsură să ne adaptăm și să putem să le facem față.

Realizator: Doamnelor și domnilor, aceasta a fost ediția specială de astăzi a emisiunii "Euroatlantica". L-am avut ca invitat pe domnul Nicolae Ciucă, ministrul apărării naționale. Vă mulțumim și vă mai așteptăm.

Nicolae Ciucă: Vă mulțumesc la rându-mi.

Realizator: Şi vă mulțumesc şi dumneavoastră, doamnelor și doamnelor, pentru atenția cu care, sper, ne-aţi urmărit. Sunt Nicu Popescu. Bună seara!