Euroatlantica - Ediția din 18 februarie 2021

RRA: "Euroatlantica"

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (18 februarie, ora 21:05) - Emisiunea: "Euroatlantica" - Realizator: Nicu Popescu - De regulă, la jumătatea lunii februarie, se desfășoară, în două cunoscute locații continentale, Bruxelles și München, reuniuni foarte importante din punct de vedere al politicii militare și diplomatice, în aceste zile, atenția îndreptându-se către aceste cunoscute orașe europene. Şi anul acesta se întâmplă la fel, dar altfel. Reuniunea ministerială NATO, prezidată de secretarul general Jens Stoltenberg, s-a terminat astăzi - timp de două zile a avut loc, dar în format de videoconferință. Reuniunea de securitate, Conferința pentru securitate de la München, în loc să aibă loc pe durata a trei zile, cum era de obicei, două zile și jumătate, trei, va avea loc pe durata a două ore și 45 de minute, mâine seară, ora României, în format video. Despre aceste evenimente vom vorbi astă seară la 'Euroatlantica' cu domnul Iulian Fota, cu care am vorbit și anul trecut, pe aceeași vreme. Bună seara, domnule Fota.

Iulian Fota: Bună seara.

Realizator: Anul trecut nu prea erați optimist cu privire la mediul de securitate, dar până la urmă, din cauza pandemiei, a fost mai rău decât... ziceaţi. Totul a fost dat peste cap!

Iulian Fota: Nu erau semne de evoluții pozitive nici atunci și a mai venit și pandemia. Deci lucrurile nu au cum să fie bune și nu vor fi nici anul ăsta simple. Asistăm la o degradare a situaţiei internaţionale.

Realizator: Aliaţii au stabilit să nu ia o decizie finală privind prezența NATO în Afganistan și să continue evaluarea situației de pe teren în săptămânile următoare. Domnul Stoltenberg, secretarul general al Alianţei, a anunțat la finalul reuniunii miniștrilor apărării că vor să acorde timp pentru impulsionarea procesului de pace între talibani și Guvernul afgan, 1 mai fiind termenul de retragere prevăzut în acordul de anul trecut, însă domnul Stoltenberg a explicat că decizia de a rămâne sau nu în Afganistan va fi luată în comun și prin consultare de către toți aliaţii, inclusiv Statele Unite, după cum a dat asigurări și noul secretar american al apărării Lloyd Austin, care a fost prezent la ministerială. În ceea ce privește Irakul, aliații au decis să extindă misiunea de antrenament pentru forțele irakiene, conform solicitării guvernului de la Bagdad. Domnul Stoltenberg a prezentat și un set de propuneri pentru agenda viitorului summit NATO de anul acesta și am rugat-o pe Carmen Gavrilă - şi vă propun domnule Fota și dvs, distinși ascultători, să o ascultăm pe Carmen Gavrilă cu un material pe această temă.

Reporter: Jens Stoltenberg a propus ca NATO să crească finanțarea pentru apărare și descurajare, astfel încât aliații care oferă capabilități să nu mai suporte singuri toate costurile, iar o parte să fie preluate de Alianță. Stoltenberg a argumentat că, astfel, mai mulți aliați vor fi încurajați să participe, de exemplu, la grupurile de luptă din zona de est a NATO, la misiunile de poliție aeriană, la cele maritime și la exerciții. Stoltenberg a explicat că noua formulă va reflecta mai bine principiul de apărare comună și va face mai echitabilă împărțirea responsabilităților, dar și a investițiilor.

Jens Stoltenberg: Unul dintre motivele pentru care am avansat propunerea de a avea o finanțare NATO mai mare pentru descurajare și apărare, este pentru că eu cred că, plătind mai mult împreună, vom încuraja mai mulți aliați să pună la dispoziție capabilități, în special în partea de est a NATO, inclusiv în regiunea Mării Negre și a Mării Baltice. Secretarul general le-a prezentat miniștrilor și o propunere de ținte naționale mai clare și măsurabile de rezistență la vulnerabilități. Aceste ținte vor fi însoțite de o evaluare anuală a vulnerabilităților infrastructurii critice și a tehnologiilor aliate, inclusiv o evaluare a vulnerabilităților care decurg din influența străină ori din deținerea acestor infrastructuri de către actori din afara NATO. Secretarul general al Alianței a insistat că e nevoie de o îmbunătățire a coordonării în general între aliați. De altfel, întreaga reuniune a stat sub semnul accentului pe cooperare, în special transatlantică, iar acest subiect va domina și conferința specială de la München de mâine la care aliații europeni și Uniunea așteaptă încă un semnal pozitiv de la președintele american Joe Biden. Tema acestei ediții a conferinței este dincolo de lipsa vestului, reînnoirea cooperării transatlantice, răspunsul la provocările globale.

Realizator: Domnule Fota, cum să interpretăm deciziile sau, mă rog, modalitatea în care s-a desfășurat reuniunea NATO și ceea ce spunea domnul Stoltenberg referitoare, să spunem, la zonele la care avem și noi interes, prezența militarilor români într-o formă sau alta în Afganistan, în Irak?/csimion

Iulian Fota: Vedeţi, Alianţa Nord-Atlantică este cu un picior într-o epocă și cu un picior în următoarea epocă. Suntem cu un picior în epoca pe care o încheiem în acest timp, Afganistan, Irak. Deci încă avem pe agendă misiuni pe care NATO și le-a... şi ţările NATO şi le-au asumat, imediat după atentatul terorist din 11 septembrie, deci sunt peste 20 de ani de atunci, dar deja discutăm și de misiuni şi de probleme de securitate națională care vor fi extrem de importante pentru următorii ani, apropo de această decizie importantă și de interesantă de a focaliza atenţia NATO pe vulnerabilitățile alianței și ale statelor membre. Poate undeva în perioada următoarelor zile sau săptămâni mai discutăm puţin de aspectul acesta pentru că este extrem de important. Deci NATO trebuie să încheie, dacă vreți, un ciclu și să-l încheie cu bine. De aici și așteptarea legată de Afganistan, evident și pe fondul unei noi administrații americane la Washington care știm că s-a apucat să își evalueze misiunile în străinătate și mai mult ca sigur, că aliaţii europeni şi canadieni așteaptă și rezultatul acestei evaluări, dar pe de altă parte, cum spuneam, NATO este obligată să se uite în viitor pentru că marile probleme de securitate de acolo vor veni, și așa înțelegem această decizie legată de vulnerabilități, cum pe agenda acestei întâlniri a fost și raportul NATO 2030, raportul acelui /.../ tot legat de viitorul NATO şi de ce trebuie să facă NATO ca să fie relevant prin prisma noilor ameninţări de securitate naţională cu care ne confrutăm.

Realizator: La discuțiile purtate la conferință, în format video cum spuneam, ministrul român al Apărării, domnul Nicolae Ciucă, exprima sprijinul României pentru continuarea procesului NATO 2030 și a evidențiat angajamentul țării noastre privind asigurarea cheltuielilor pentru apărare, în linie cu deciziile și cerințele specifice la nivel înalt, iar consultările pe care le-a avut, ținând cont de discuțiile din a doua zi, i-au oferit posibilitatea de a reitera menținerea angajamentului României față de operațiunile și misiunile NATO în anul acesta și de a exprima sprijinul pentru abordările privind angajamentele operaționale ale alianței în perioada următoare. Sunt câteva idei din comunicatele Ministerului Apărării. Cristi Dumitrașcu de la Ora Armatei a avut posibilitatea să vorbească cu domnul Ciucă și, pentru emisiunea noastră, avem un pasaj cu domnul Nicolae Ciucă.

*

Nicolae Ciucă: Am avut posibilitatea să reconfirm angajamentul țării noastre pentru deciziile care vor fi luate în consens împreună cu ceilalți membri ai alianței. Cred că este foarte important să subliniem că, în acest moment, avem o continuitate de aproximativ 20 de ani în Afganistan și Irak, ceea ce relevă faptul că țara noastră este un aliat credibil care și-a îndeplinit toate angajamentele asumate. De asemenea, pe timpul ministerialei, am avut posibilitatea să mulțumesc tuturor miniștrilor Apărării pentru faptul că a fost aprobată operaționalizarea Comandamentului multinațional de nivel corp din Sud-Estul Europei. În felul acesta tot ceea ce înseamnă procesul de declarare a capabilităților operaţonale iniţiale a intrat în linie dreaptă și anul acesta vor avea loc activitățile de certificare a acestei structuri.

*

Realizator: Acum să reamintim, pentru cine nu știe, că domnul Ciucă a fost unul dintre cei care au fost pe teren, și în Irak, și în Afganistan, în calitate de militar, ofițer. Cum să interpretăm, domnule Fota și aceste elemente și în ce direcție ne ducem?

Iulian Fota: România s-a străduit și s-a străduit cu succes în ultimii ani să fie un membru NATO foarte activ şi să capete o relevanţă cât mai mare în această organizație, atât de importantă pentru securitatea noastră națională și efectiv, prin tot ceea ce am făcut, prin efortul oamenilor noştri de pe teren, fie ei militari, în cea mai mare măsură, dar și o mână de diplomaţi care au contribuit și ei la diferitele misiuni ale alianței, prin deciziile politice luate de la acel extrem de important 2%, până la prestanţa individuală a acestor oameni care asigură interfața României cu străinătatea - apropo de domnul ministru Ciucă sau de ministrul nostru de externe, Bogdan Aurescu. România a convins că își poate asuma obligațiile, că își face treaba foarte bine și efectiv./lalexandrescu/ De obicei, oficial nu se folosește ideea de ierarhie. În NATO, toate ţările evident că au statut egal, dar ca şi contribuţie, ca şi relevanţă, în acest moment România e una dintre ţările cele mai importante şi lucrul ăsta se vede cel mai bine în rapoartele academice. Când stai şi te uiţi, mai ales la acele rapoarte academice care analizează strategic zona Mării Negre, toate aceste rapoarte scot în evidență faptul că România este principalul pilon al NATO și al Occidentului în această zonă și asta, repet, se datorează eforturilor de până acum și performanței foarte bune a acestor oameni, acestor miniștri care, efectiv, sunt ca niște plămâni prin care România respiră internațional.

Realizator: Haideți să vorbim un pic de procesul "NATO 2030", pentru că ați zis la început: "Suntem cu un picior în NATO, să zicem, premergător 2020 și cu unul peste 2020.

Iulian Fota: Deci, NATO trebuie să-şi încheie într-un fel sau altul sau să aducă, ca să zic așa, la final niște misiuni angajate acum foarte mulți ani și părerea mea e că în Afganistan, în timp, și vorbim acum de câteva luni, efortul nostru va fi și el redimensionat, pentru că sunt multe alte probleme care, între timp, au apărut și știm foarte bine că nu terorismul reprezintă preocuparea de securitate principală în momentul ăsta, ci competiția din partea altor state. Pe de altă parte, trebuie să definim ce înseamnă chestia asta, adică ce înseamnă pregătirea NATO pentru viitor și deja avem acest material, acest raport extrem de interesant, "NATO 2030", un set de idei și o anumită viziune politică și strategică despre viitorul Alianţei în următorii 10 ani, un material pregătit de oameni cu foarte multă de experiență internațională, unii dintre ei au şi avut în trecut responsabilităţi în ţările NATO sau în interiorul Organizaţiei. Iar în baza acestor recomandări, statele membre sunt chemate în momentul ăsta să construiască, să preia aceste recomandări, să le completeze, să le amelioreze, să le schimbe, dacă cred de cuviinţă, dar, în orice caz, să angajeze deja în mod oficial discuția despre ce trebuie să facă NATO în următorii 10 ani. Şi aici avem discuția despre noul concept strategic, pentru că ultimul concept strategic este adoptat acum mai mult de 10 ani de zile, deci nu mai este în pas cu vremurile, Se discută destul, cum să spun, diluat, dar interesant despre adoptarea unui eventual cod de conduită, plecând de la o serie întreagă de tensiuni pe care le-am văzut manifestându-se în interiorul Alianței și ăsta e un aspect extrem de important și văd că nu e foarte bine mediatizat, dar părerea mea e că aici va fi una din discuțiile importante în interiorul Alianţei. Dacă este cazul să avem un cod de conduită, cu alte cuvinte, toate statele ne asumăm niște obligații și cum va arăta acel cod de conduită dacă sunt la concluzia că trebuie...

Realizator: Şi cum l-aţi vedea dumneavoastră acest cod?

Iulian Fota: Eu cred că aici se va face o legătură directă între poliţia internă a statelor membre și poliția de alianță, pentru că fundamentul NATO este construit pe baza unor valori și de-a lungul timpului valorile astea au tot fost reconfirimate. Numai că vedem în acest moment, din păcate, în mai multe state membre, că de obicei suntem obișnuiţi să ne ducem cu gândul la una singură, dar, de fapt, problema nu e numai acolo. Când e vorba de acest set de valori, au loc discuții, au loc poziționări care ar putea fi considerate de către unii chiar contrare intereselor de /.../ a Alianței şi atunci ar trebui să existe o discuţie internă, o discuţie care nu va fi simplă şi rămâne să vedem cât va fi de publică, dar care va trebui, totuși, să clarifice toate aceste chestiuni, pentru că e foarte important să avem încredere în continuare unii în alţii, este foarte important să ştim că în continuare aderăm la aceleaşi valori şi la aceleaşi obiective şi că în continuare ne apărăm unii pe alţii. Şi e bine că sugestia este făcută şi discuţia a început, deşi nu o să fie una simplă. Şi eu sunt aici, chiar dacă eu de felul meu sunt mai pesimist, că... Nu, dar când eşti bine informat... Ştiţi glum aia cu pesimistul este optimistul bine informat. Citesc mult, mă uit ce se întâmplă, nu-mi place e văd şi ca atare....

Realizator: Sigur că aici ar intra și discuția fel referitoare la faptul: toată lumea participă cu 2%, astfel încât, după aceea, cei care sunt în zone mai periculoase...

Iulian Fota: Nu asta e problema, de 2%. Problema e de opțiuni strategice, adică nu poţi să fii ţară NATO și să cumperi armament de la competitorii tăi. De exemplu, armanent rusesc.

Realizator: Sigur, dar contribuția financiară și în funcție de situațiile periculoase, toată lumea să încline balanța spre un punct: est, vest, nord, sud sau, mă rog unde e situația periculoasă, fără a mai rămâne, practic, pe spinarea celui din zonă, să își asigure până vin aliaţii, ci să fie dinainte stabilit./geftene

Iulian Fota: Bineînţeles, şi atunci când o ţară e ameninţată chiar să sară toată lumea, pentru că, cum să spun, eu dau un exemplu legat de România, chiar dacă poate că intru într-o zonă ceva mai sensibilă. Uitați-vă la ce mică este lista țărilor care vin cu avioane ca să ne sprijine pe noi în efortul de Poliţie aeriană.

Realizator: Da, Poliţia aeriană întărită, da.

Iulian Fota: Spre cinstea lor, ultimii sosiţi sunt spaniolii, şi ăsta este un lucru care trebuie subliniat, trebuie să le mulţumim pentru acest efort, dar, pe de altă parte, lista țărilor care de-a lungul ultimilor ani au venit și ne-au sprijinit prin această prezență aeriană nu este foarte lungă și atunci te întrebi de ce. Deci, e clar că în interiorul Alianţei trebuie să aibă loc nişte discuții, chiar cu cărţile pe masă, repet, face bine. Părerea mea că nu ar fi prima dată, şi generalul /.../ spunea de curând, dacă îmi este permis acum un minut.

Realizator: Vă rog.

Iulian Fota: Că nu trebuie să ne temem de discuţiile astea directe, că NATO a trecut prin momente mult mai dificile şi dădea exemplu evacuării NATO, de fapt cartierului general din Paris. Deci, lumea a uitat că, undeva prin anii '50, Franţa pur şi simplu a schimbat radical politica, a rugat Alianţa Nord-Atlantica să părăsească Parisul, unde NATO şi-a avut inițial cartierul general. NATO a trebuit așa, peste noapte, să se mute în Bruxelles. Ăla a fost un moment extrem de delicat în interior, dar Alianţa nu s-a rupt. Franţa n-a fost exmatriculată sau exclusă din Alianţa Nord-Atlantică ...

Realizator: A avut însă niște ani o participare mai redusă, însă în ultima perioadă s-a ...

Iulian Fota: Nu, nu redusă. Franţa doar şi-a remodelat participarea militară, şi-a remodelat-o, au gândit-o altfel.

Realizator: Da.

Iulian Fota: Politic a rămas în continuare membră deplină, doar că colaborarea ei militară - şi aici lumea face o confuzie, asta nu înseamnă că Franţa nu şi-a mai asumat angajamentele militare.

Realizator: Nu, dar au fost mai puțin vizibili, hai sa zicem aşa.

Iulian Fota: Le-au trecut printr-un filtru al deciziei naționale, ceea ce era altceva, dar și-au asumat obligațiile, dovadă că și în continuare, în ziua de astăzi, Franţa este un membru de bază al Alianţei, deci ce vreau să spun e că istoria Alianţei ne arată că și momente în care au trebuit discutate lucrurile cu cărțile pe masă şi asta a prins bine și pentru coeziunea Alianţei şi pentru capacitatea ei de a-şi îndeplini misiunile. Deci, cred că vom avea nişte discuţii foarte interesante, nu întotdeauna simple, dar care, în final, vor duce la întărirea NATO.

Realizator: Fiindcă aţi pomenit despre discuții, din păcate conferința de la München nu va mai fi cum o știți, că ați fost mai mulți ani ...

Iulian Fota: Ea a fost amânată. Conferinţa de la München nu este anulată. Ea este amânată.

Realizator: Conferinţa cu prezență fizică, dar mâine, mâine, totuși pentru a respecta cât de cât un calendar, este o ediție specială, în format video, două ore și trei sferturi, cu participare de top: Joe Biden, Angela Merkel, Emmanuel Macron, Boris Johnson, António Guterres, Jens Stoltenberg, Ursula von der Leyen, Charles Michel, Tedros Adhanom Ghebreyesuss, John Kerry, Bill Gates. Colegul nostru din Germania are câteva amănunte interesante.

Reporter: Joe Biden va fi primul președinte american care va participa la conferința de securitate de la München, eveniment ce va avea loc doar virtual din cauza pandemiei. Wolfgang Ischinger, directorul conferinței, a catalogat prezența liderului SUA la discuții drept o veste extraordinar de bună. Gestul președintelui american de a participa la Conferința de securitate arată că acesta acordă o importanță deosebită Germaniei, a subliniat Wolfgang Ischinger. Dacă liderul american alege conferința de securitate de la München, pentru a se adresa în premieră în această calitate unei audiențe europene, înseamnă că are mari așteptări din partea liderilor germani în ceea ce privește relațiile transatlantice, a mai adăugat diplomatul german în vârstă de 74 de ani. Cea mai importantă întâlnire de experți din lume în domeniul politicii de securitate ar fi trebuit să aibă loc între 19 și 21 februarie, la Hotelul Bayerischer Hof, din München, însă din cauza pandemiei de coronavirus evenimentul se transformă într-o teleconferință de securitate, care va dura doar câteva ore. Wolfgang Ischinger a subliniat că există planuri de organizare a conferinței de securitate de la München cu participarea fizică a invitaților în cursul anului acesta, la o dată ce nu a fost încă stabilită. În cele aproape șase decenii de la înființare, la Conferința de securitate din capitala Bavariei au participat numeroși vicepreședinți, secretari de stat și secretari ai Apărării din Statele Unite, dar niciodată președintele însuși. Pe lângă partea ei publică, cu discursuri și discuții, conferința găzduiește mai bine de 100 de evenimente colaterale, reunind grupuri de interese și grupuri de reflecție. De asemenea, în marja conferinței, au loc întâlniri informale între liderii politici.

Realizator: Cum spuneaţi, şi anul trecut, un hotel nu prea mare, e adevărat de prestigiu, situat în centrul Münchenului, la care aţi fost de mai multe ori, la care erau numeroase posibilități de a discuta, cum să spun, izbindu-te unul de altul, și am pus ghilimele de rigoare./cpodea

Iulian Fota: Asta se întâmpla la modul fizic, propriu. Hotelul acela este atât de mic și este atât de multă lume, încât efectiv te ciocnești, participanţii se ciocnesc unii de alţii, şi asta face parte din farmecul conferinței și este absolut fascinant să vezi prin colțuri, prin zone mai retrase, cum cei mai importanți lideri ai Planetei discută şi şuşotesc şi pun ţara şi lumea la cale. Deci Conferinţa de la München este un spectacol în sine în cele două zile jumate.

Realizator: Da, e din 1963...

Iulian Fota: Da, dar ea a început ca un dialog între aliaţi, în special între europeni şi americani, iar ulterior, mai ales după Războiul Rece şi după victoria în Războiul Rece, ea a fost extinsă. De altfel, dacă nu mă înşel, cred că la una din edițiile la care am participat pentru prima dată a participat ministrul de externe al Chinei; cred că asta a fost prin 2011 sau 2012. Deci ăla era încă un semn de adaptare a conferinței la vremuri.

Realizator: Dar iată acum, în premieră absolută, sigur prin video, dar participă noul președinte al Statelor Unite, Joe Biden.

Iulian Fota: L-am văzut pe vicepreședintele Biden la München, tot aşa, undeva prin 2012, 2013, venind cu un mesaj din partea preşedintelui Obama, dar la vremea respectivă era doar vicepreședinte al SUA.

Realizator: E de așteptat un semnal pentru europeni din partea domnului Biden?

Iulian Fota: Ce se întâmplă? Este de aşteptat în primul rând un mesaj pentru țările mari ale UE. Acum trebuie să spunem un lucru: este foarte bine că Statele Unite din nou pun multilateralismul pe primul plan şi vor să discute cu cât mai multe țări ale lumii. Pe de altă parte, trebuie să înțelegem că în această fază dialogul principal al americanilor va fi cu celelalte ţări importante din UE și uitaţi-vă şi această activitate de vineri cum este organizată. Deci, într-o primă fază este discuția domnului președinte Biden, cu doamna cancelar Merkel și cu președintele Macron. Deci e deja conturat un fel de directorat, dacă vreți, al relației transatlantice sau al discuţiilor între SUA şi UE prin această formulă. Evident că noi ceilalți suntem într-o fază ulterioară și într-un fel e normal să fie așa că niciodată lumea nu s-a reașezat și nu s-a reorganizat printr-un format prea larg pentru că discuția este foarte dificilă și, de multe ori, este sterilă. Deci este foarte important acest dialog la nivel de vârf și deja o primă secvență am avut-o acum cred că vreo zece zile, când domnul Macron și președintele Biden, în aceeași zi de... pe 4 februarie au avut fiecare câte un discurs important și acum urmează să vedem cum decurge acest dialog. Dar din acest dialog ne vom extrage şi noi o serie întreagă de semnificații, de concluzii și vom vedea ce înseamnă toate lucreurile astea pentru noi.

Realizator: Anul trecut tema era legată de dezoccidentalizare, dacă vă aduceți bine aminte. Acum, iarăși, dincolo de lipsa vestului și reînnoirea cooperării transatlantice, răspunsul la provocările globale, îndeplinirea a ceea ce practic ne revine. Cam așa ar fi tema generală. Cum să o vedem?

Iulian Fota: Tema de anul ăsta au pus-o sub o etichetă foarte interesantă. Se numește, raportul pe care tocmai ce azi dimineaţă l-am descărcat şi eu și am început să-l citesc, polipandemia.

Realizator: Da, e bolduit pe site.

Iulian Fota: Da. Deci teza organizatorilor este că de fapt pandemia de COVID, prin consecințele negative, generează o serie de alte pandemii care vor avea efect şi în zona economică și în zona de sănătate publică și, combinate aceste probleme cu probleme de securitate cibernetică, cu competiția celorlalte mari puteri, va genera o serie întreagă de provocări pentru lumea occidentală. Raportul într-un fel e o continuare, adică întrebarea este de felul următor: dacă deja suntem într-o lume în care Occidentul își pierde din influență, iar lumea s-a complicat acum şi prin pandemia de COVID care generează o serie întreagă de alte probleme, cum trebuie să reacționăm? Şi în acel raport sunt o serie întreagă de recomandări, inclusiv în sensul celor spuse de mine, adică mai multă cooperare internațională și, extrem de important, țările bogate, puternice, să ajute mai mult țările sărace, pentru că, de fapt cred că aici este una dintre marile mize ale acestui raport.

Realizator: O ultimă întrebare? Anul ăsta sunteți mai optimist ca anul trecut?

Iulian Fota: Nu, nu. N-am... Optimismul e direct bazat pe cazuistică. Or, cazuistica este cea pe care o vedem. Tocmai, cred că înainte cu un sfert de oră am pus ceva pe Facebook, pe pagina personală, deja începem să vorbim din nou de securitate economică, se vorbește chiar de 'economic warfare', adică 'război economic'. Preocupări în occident pe zona de război economic, cred că nu am mai avut de la sfârșitul Războiului Rece, adică de 30 de ani. Deci simplul fapt că în Occident, și repet asta este o recomandare şi a raportului de la München, începem deja să ne punem problema războiului economic împotriva noastră, e o dovadă în plus că vremurile sunt proaste și vor mai fi. Asta o spune şi raportul de la München: vremurile vor continua încă câţiva ani buni să fie proaste până când vom găsi soluții la toate problemele astea.

Realizator: Aţi lăsat câteva probleme deschise care neapărat vor merita dezvoltări într-o emisiune sau în emisiuni viitoare. Astăzi vă mulțumesc pentru participare, domnule Iulian Fota.

Iulian Fota: Cu mare plăcere.

Realizator: Să auzim numai de bine./csimion/schelaru