Ascultă Radio România Actualitaţi Live

Activarea sistemului anti-racheta amplasat la Deveselu

Baza de la Deveselu şi componenta românească a scutului american anti-rachetă. Activarea sistemului antibalistic din Oltenia si operationalizarea sa in cadrul NATO.

Activarea sistemului anti-racheta amplasat la Deveselu

Articol de Radu Dobriţoiu, 18 Decembrie 2015, 15:57

Editie Euroatlantica din 17 decembrie, realiuzator Radu Dobritoiu, producator Nicu Popescu.

Radu Dobriţoiu - Bun găsit, discutăm în această seară despre componenta de la Deveselu a scutului american antirachetă, cu o zi înainte ca acest sistem antibalistic să devină activ. Un proiect ce are la baza acordul din 2011 încheiat între România şi SUA, consolidat apoi prin decizia de a fi inclus acest sistem în proiectul antirachetă al Alianţei Nord-Atlantice. După aderarea la NATO în 2004, putem spune că sistemul este cel mai important proiect pentru protejarea teritoriului şi populaţiei României în faţa unor ameninţări concrete. Invitaţii ediţiei, doi foşti miniştri de externe care pe mandatul lor s-au implicat în proiectul de la Deveselu: senatorul Titus Corlăţean şi ambasadorul Bogdan Aurescu. Sunt Radu Dobriţoiu şi vă invit să rămâneţi alături de RRA pentru a asculta "Euroatlantica", ediţie dedicată sistemului antirachetă ce include şi baza de la Deveselu.
Bună seara domnule senator Titus Corlăţean, bun venit la RRA.
Titus Corlăţean: Bună seara, mulţumesc pentru invitaţie.
Radu Dobriţoiu: Bună seara, domnule ambasador Bogdan Aurescu.
Bogdan Aurescu: Bună seara.

Radu Dobriţoiu: Bun venit la "Euroatlantica"…

ASCULTATI AICI EUROATLANTICA DIN 17 DECEMBRIE

Domnule senator Titus Corlăţean, de mâine devine activ sistemul balistic defensiv ce include şi baza de la Deveselu, parte din scutul american antirachetă, sistem de apărare ce va fi integrat în structura NATO. De ce au fost amplasate aceste rachete defensive pe teritoriul României?
Titus Corlăţean: Într-adevăr, mâine la sediu MAE român are loc o ceremonie de marcare a declarării capabilităţii tehnice a facilităţii antirachetă. Este un moment important care încununează foarte mulţi ani de eforturi în plan politic, diplomatic, negocieri şi implementarea efectivă a acordului de bază şi cele 14 aranjamente subsecvente. Acest acord, care garantează securitatea nu doar a naţiunii române ci şi a naţiunilor din această zonă în state membre ale Alianţei Nord-Atlantice, are în mod clar un conţinut strategic şi de altfel aşa a şi fost conceput. Este deocamdată conceput sub forma unui proiect bilateral între SUA şi România, respectiv şi alţi aliaţi - Polonia, Turcia, Spania - şi într-adevăr, aşa cum aţi menţionat, va deveni parte a sistemului de ansamblu al Alianţei Nord-Atlantice. Este o decizie corectă a Washingtonului împreună cu aliaţii săi, deci şi cu România, pentru că este nevoie într-o lume pe care, iată, o vedem cât de tulburată, de complicată, de măcinată de conflicte, de lucruri extrem de grave la adresa securităţii internaţionale, este o decizie corectă, în consecinţă, de a garanta securitatea naţiunilor aliate, deci inclusiv a României. Nu este o chestiune îndreptată în mod specific împotriva, să spunem, a Rusiei atât de mult discutat acest subiect, dar este dreptul suveran al Alianţei şi al nostru, în consecinţă de a ne lua măsurile de siguranţă pentru garantarea securităţii cetăţenilor noştri.

Radu Dobriţoiu: Domnule ambasador Bogdan Aurescu, aţi fost implicat în tot acest demers, în proiectul bazei de la Deveselu. De ce, din ce raţiuni a fost aleasă România şi Oltenia ca loc pentru această componentă a sistemului antibalistic american?
Bogdan Aurescu: Da, pot să spun că am fost implicat chiar de la "momentul zero", dacă nu chiar de la "momentul minus unu" al acestui proiect, pentru că am fost negociatorul şef al acestui acord privind amplasarea în România a sistemului american antirachetă, şi îmi aduc aminte că primul pas pe care România l-a făcut în relaţia cu SUA a fost cu ocazia vizitei vicepreşedintelui Biden la Bucureşti în octombrie 2009. Această vizită avea loc exact la o lună după ce, pe /15/ septembrie, în 2009, preşedintele Obama anunţa modificarea conceptului sistemului antirachetă, care presupunea o concepţie diferită faţă de sistemul antirachetă promovat de administraţia republicană anterioară, prin urmare şi o amplasare diferită faţă de, mă rog, designul anterior al sistemului acestor elemente ale scutului. Prin urmare, în loc de Polonia şi Cehia şi de tipul de interceptor care se chema "Ground-base interceptor", a fost aleasă România şi Polonia şi sistemul de rachetă interceptoare care se cheamă "Standard missile 3", care distrug rachetele ostile cu forţa cinetică, fără să aibă alt tip de alt tip de încărcătură explozivă sau nucleară sau de alt gen. Amplasarea a fost aleasă în România, pentru că, din punctul de vedere al sistemului antirachetă, această amplasare corespundea cel mai bine şi corespunde şi în continuare cel mai bine necesităţii de a proteja teritoriile, populaţiile şi forţele aliate de eventuale rachete ostile din afara spaţiului euroatlantic, cu precădere din zona Orientului Mijlociu. Şi amplasarea în România a fost aleasă, spre deosebire de posibilele amplasări în alte state aliate din această zonă, tocmai pentru avantajele geografice, dar şi pentru stabilitatea pe care România o reprezintă din punct de vedere politic, din punct de vedere social, pentru faptul că aveam deja în construcţie acest parteneriat strategic bilateral foarte important. Şi atunci trebuie spus că, momentul de mâine reprezintă de fapt, pe de o parte, punctul final al unui proiect extrem de important, care reprezintă o contribuţie esenţială la securitatea României şi a SUA, precum şi a aliaţilor NATO în ansamblul lor, dar înseamnă şi, din perspectiva relaţiei bilaterale cu SUA, un proiect care a crescut valoarea parteneriatului strategic, care, dacă vreţi, a aprofundat dimensiunea politico-militară şi de securitate şi a deschis porţi şi pentru alte dimensiuni ale parteneriatului strategic. Nu este întâmplător faptul că acest acord a fost semnat în aceeaşi zi în care a fost adoptată şi Declaraţia comună de parteneriat strategic pentru secolul XXI cu SUA şi, dacă acordul este primul document juridic care prevede parteneriatul strategic într-un document bilateral juridic cu SUA, declaraţia reprezintă primul document politic bilateral care consacră parteneriatul strategic. Şi iată că mâine, în acest an în care aniversăm 135 de ani de relaţii diplomatice cu SUA, marcăm acest pas important care înseamnă că ne apropiem foarte rapid de faza a doua, de finalizare a fazei a doua a acestei abordări adaptive în etape a scutului antirachetă american din Europa.

Radu Dobriţoiu: Acordul dintre SUA şi România pentru sistemul antibalistic din Oltenia este şi primul document, aşa cum amintea şi dl ambasador Bogdan Aurescu, care menţionează clar parteneriatul strategic dintre cele două ţări. Este baza de la Deveselu şi o dovadă a funcţionării Parteneriatului strategic dintre România şi SUA?
Titus Corlăţean: Cu siguranţă, da. Aş spune că este poate cea mai relevantă probă concretă şi, iată, finalizată a parteneriatului strategic, pentru că asigurarea securităţii naţionale în această regiune, care rămâne complicată şi într-o proximitate destul de evidentă de Orientul Mijlociu şi evoluţiile de securitate dramatice care au loc acolo, demonstrează faptul că România este un partener "reliable", cum ar spune americanii, un partener de foarte mare încredere, un aliat strategic şi că SUA au contat foarte mult pe un proiect strategic de succes pe care îl realizează cu România, este adevărat şi cu alţi câţiva aliaţi. Este proba cea mai evidentă, în opinia mea, a faptului că acest parteneriat strategic a plecat foarte bine, el avansează şi se consolidează. Este un beneficiu uriaş pentru România şi este cea mai importantă garanţie de securitate pe care ţara noastră a avut-o, cel puţin în ultimul secol.

Radu Dobriţoiu: Inaugurarea oficială a sistemului antirachetă de la Deveselu este programată pentru anul viitor, înaintea summitului NATO de la Varşovia. Din 2011, când a fost încheiat acordul pentru rachetele antibalistice din Oltenia, SUA au precizat, în numeroase rânduri, mai ales pentru oficialii de la Moscova, că este vorba de un sistem defensiv.

Corespondenţă din Washington - Reporter: Doina Saiciuc - Când SUA şi România încheiau acordul privind amplasarea sistemului american de apărare antirachetă la Deveselu, cele două ţări recunoşteau importanţa consolidării securităţilor naţionale, la nivel individual şi colectiv, ca şi faptul că un pilon foarte important al acesteia este solidaritatea prevăzută prin articolul 5 al Tratatului Nord-Atlantic. După ce scutul de apărare antirachetă de la Deveselu va fi declarat mâine operaţional este probabil ca, înaintea summitului NATO de la Varşovia din iulie anul viitor, să aibă loc inaugurarea oficială a lui, cu o prezenţă semnificativă din partea administraţiei americane, aşa cum spune ambasadorul României în SUA, George Cristian Maior. Inaugurarea va veni într-un moment crucial pentru NATO, când se mişcă plăcile tectonice ale securităţii euroatlantice, aşa cum observa, anunţând summitul de la Varşovia secretarul general NATO, Jens Stoltenberg. Acordul ratificat în decembrie 2011 a fost primul document juridic bilateral dintre SUA şi România, care vorbeşte despre un parteneriat strategic. SUA se angajează astfel în mod ferm pentru securitatea României. Administraţia americană spune că activarea scutului, combinată cu capacităţile de apărare antirachetă de pe navele din Mediterana, vor consolida acoperirea spaţiului NATO împotriva rachetelor balistice cu rază scurtă şi medie de acţiune, care ar putea fi lansate din Orientul Mijlociu. Între timp, oficialii americani nu au obosit să asigure Rusia că sistemul nu este în niciun fel îndreptat împotriva ei, invitând-o chiar la consultări. Intervenţia Rusiei în Ucraina a condus însă la suspendarea dialogului militar dintre SUA şi Rusia pe această temă. În prezent, Washingtonul nu mai discută cu Moscova despre apărarea antirachetă.

Radu Dobriţoiu: Dle ambasador Bogdan Aurescu, baza de la Deveselu provoacă şi îngrijorări pentru români, mai ales după declaraţiile făcute de oficialii de la Moscova, deranjaţi de rachetele defensive americane, poziţionate pe teritoriul României. Cum trebuie să interpretăm aceste informaţii şi declaraţiile venite dinspre Moscova?
Bogdan Aurescu: Bun. Declaraţiile pe care Federaţia Rusă le face nu sunt noi. Ele au apărut încă de la momentul în care proiectul acesta a început să capete consistenţă şi am avansat în implementarea acordului. Pe măsură, de asemenea, ce sistemul NATO antirachetă a început să se contureze din ce în ce mai bine, vă aduceţi aminte că la summitul de la Chicago din 2012 a fost declarată aşa-numita capacitate sau capabilitate interimară a sistemului NATO antirachetă.
Şi aminteaţi mai devreme faptul că anul viitor urmează etapa subsecventă a integrării acestui sistem de la Deveselu, împreună cu celelalte elemente componente care constituie faza a doua a abordării adaptive în etape, adică navele cu sisteme AEGIS care sunt amplasate la Portul Rota, din Spania, în sistemul NATO antirachetă. Acel moment va fi un moment important, urmat, de asemenea, de ceea ce sperăm şi trebuie să fie un obiectiv pe care să-l urmărim în continuare, declararea la summitul de la Varşovia, din iulie 2016, a capabilităţii iniţiale a sistemului NATO antirachetă. Dar aceste ameninţări pe care Rusia le face în mod constant nu trebuie să ne îngrijoreze, pentru că România ca stat membru al Alianţei Nord-Atlatnice este protejată poate mai bine decât a fost protejată vreodată în istoria sa modernă şi contemporană, şi, dintr-un alt punct de vedere, avem garanţiile pe care Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ni le conferă. Aş vrea doar să reamintesc în acest sens un text din acordul din 2011, pe care l-am negociat, şi care spune că Statele Unite sunt angajate în mod ferm pentru securitatea României. Până la urmă, aceste îngrijorări pe care Rusia le exprimă în mod constant şi care sunt, mă rog, foarte clar dezarmate de argumentele pe care şi România şi Statele Unite şi NATO le-au oferit în mod constant Rusiei, atât direct, cât şi în mod public, nu fac altceva decât să confirme faptul că printr-o prezenţă americană permanentă la Baza de la Deveselu, unde vor fi aproximativ 150 de soldaţi americani, dar şi prin altă prezenţă rotiţională, constantă americană în România, asta înseamnă că România nu se va mai întoarce niciodată într-o altă sferă de influenţă, şi poate că asta este, dacă vreţi, cel mai important element simbolic pe care-l aduce acest proiect al scutului antirachetă.

Radu Dobriţoiu: Avem şi Baza de la Mihail Kogălniceanu, ca bază înaintată a Statelor Unite, alături de cea din Bulgaria care, de asemenea, ne conferă mai multă securitate şi confort putem spune în faţa celor lansate de la Moscova.
Bogdan Aurescu: Sigur, la care se adaugă şi exerciţiile militare care fac parte din măsurile de reasigurare decise de summitul de anul trecut din Marea Britanie, sunt tot felul de elemente care asigură din perspectiva României ca aliat NATO un confort, dacă vreţi, care este un confort bun în condiţiile date, în contextul internaţional complicat din vecinătatea noastră directă.

Radu Dobriţoiu: Domnule senator Titus Corlăţean, o întrebare similară, ce puteţi spune despre declaraţiile permanente lansate de la Moscova de descurajare sau chiar de ameninţare voalată din partea Rusiei la adresa acestui sistem de la Deveselu?
Titus Corlăţean: Istoria este chiar puţin mai lungă, şi vă aduc aminte care au fost poziţiile exprimate constant la nivel politic şi militar de către Moscova încă din momentul declanşării procesului de extindere a Alianţei Nord-Atlatnice spre Europa Centrală, deci fostele state comuniste. A fost o opoziţie acerbă a ruşilor pe această temă şi, până la urmă, acest proiect al Scutului Antirachetă a fost şi politic un foarte bun pretext de a întări o retorică, care este o retorică agresivă, care, de fapt, ascunde un interes extrem de pragmatic şi de constient al Rusiei legat de relansarea sferelor sale de influenţă. Şi vedem că Rusia în ultimii unu, doi ani este într-un proces extrem de evident, inclusiv din punct de vedere militar, şi ştim despre ce vorbim, de dorinţa de revenire în spaţii pe care anterior le-a controlat direct sau indirect sub forma a ceea ce era la acel moment Uniunea Sovietică. Ruşii ştiu foarte bine în realitate faptul că acest proiect are un caracter defensiv şi ştiu foarte bine aceste lucruri, dar totul face parte dintr-un joc şi o bătălie de putere, de influenţă politică şi militară, şi trebuie să conştientizăm acest lucru. Vă voi spune o mică istorie adevărată pe această temă. La vizita pe care am făcut-o ca ministru de externe la Moscova, sfârşit de iunie, începul de iulie 2013, la invitaţia omologului rus Serghei Lavrov acest punct sau şi acest punct l-am pregătit în mod special cu echipa din Ministerul de Externe în primul rând, la acel moment cu domnul secretar de stat Bogdan Aurescu şi echipa noastră din Ministerul de Externe. Urmare a acelei discuţii, la Moscova fiind abordat acest subiect, în mod evident, i-am pus pe masă lui Serghei Lavrov, şi i-am remis, de fapt, textul autentic.... oficial al acordului bilateral încheiat de România cu Statele Unite privind scutul antirachetă şi am spus un lucru extrem de direct şi foarte clar:" Domnule ministru, acesta este tratatul pe care noi l-am încheiat cu Statele Unite ale Americii.
Este publicat în Monitorul Oficial, este în limba română, ştiu că aveţi în Ministerul de Externe rus un departament extrem de solid cu foarte mulţi diplomaţi care se ocupă de România, sunt buni cunoscători de limba română, am încredere că vă vor asigura o traducere corectă a celor scrise acolo şi veţi avea o confirmare suplimentară a faptului că acest tratat prevede foarte clar că aceste capacităţi nu au caracter ofensiv, nu vor fi purtătoare de capacităţi nucleare şi lucrurile astea sunt incluse într-un document juridic, un tratat juridic internaţional deci cu valoare juridică obligatorie care, potrivit Constituţiei României, nu poate fi încălcat de către autorităţile române".
Deci lucrurile sunt extrem de clare, dar încă o dată, chiar dacă Rusia ştie acest lucru, este vorba de o bătălie pentru sfere de influenţă şi acest proces de avansare a capacităţilor Alianţei Nord Atlantice către o frontieră pe care Rusia o consideră în mod tradiţional ca fiind de interes şi de influenţă evident că generează acest tip de reacţie. Nu mai puţin adevărat că oferă şi un bun pretext pentru politica internă şi pentru a justifica continuarea alocărilor resurse bugetare consistente pentru industria de apărare din Federaţia Rusă, în detrimentul, de ce nu?, să o spunem foarte clar, în detrimentul altor proiecte care poate ar fi necesitat finanţare în domeniul economic sau social.

Radu Dobriţoiu: Domnule senator Titus Corlăţean, vă mulţumim pentru că aţi fost alături de "Euroatlantica". Rămânem în continuare cu domnul ambasador Bogdan Aurescu. Până să revenim la domnia sa cu o următoare întrebare, încă o corespondenţă. Moscova nu crede în scutul american antirachetă. Cum am fost obişnuiţi de propaganda rusească, Kremlinul susţine că sistemul antibalistic nu reprezintă o piedică pentru rachetele Moscovei. Rusia anunţă în acest sens un adevărat arsenal, amplasat în apropierea României.

Reporter: Alexandru Beleavschi: Rusia a declarat în repetate rânduri că desfăşurarea scutului antirachetă va afecta echilibrul strategic global şi va crea ameninţări la adresa scurităţii sale, ceea ce o va obliga să ia măsuri de răspuns. Vineri, ministrul apărării, Serghei Şoigu, a menţionat că desfăşurarea în România şi Polonia a complexelor "AEGIS Ashore" între factorii ce agravează situaţia politico-militară globală. Ieri generalul Serghei Karakaev, comandantul forţelor de rachete strategice, componentă terestră a triadei nucleare ruse, a declarat că actualul sistem antirachetă american nu poate face faţă unui atac masiv al rachetelor nucleare ruseşti. Noul scut antirachetă însă, care va integra mijloace diferite ca destinaţie şi caracteristici, va permite organizarea unei apărări multiple eşalonate, ce va asigura lovirea rachetelor ruseşti atât în spaţiul cosmic cât şi aerian orice segment al traiectoriei acestora. Ca urmare a acestor evoluţii, a spus generalul Karakaev, au fost modificate şi planurile de dezvoltare ale forţelor ruse de rachete strategice, care prevăd utilizarea unor mijloace şi modalităţi principial noi, capabile să depăşească orice apărare antirachetă. Pe lângă mijloacele nucleare, a căror folosire este prevăzută doar în cazuri extreme, experţii ruşi consideră că în contracararea scutului antirachetă Rusia poate apela la mijloace convenţionale sau la mijloace nucleare în varianta lor convenţională. Sunt menţionate în primul rând rachetele de croazieră "Kalibr", cu lansare de pe submarine şi nave de suprafaţă, ca şi rachetele de croazieră H 101, cu lansare de pe bombardierele strategice, de asemenea folosite în Siria. Două corvette uşoare clasa Buyan M şi submarinul Diesel de nouă generaţie Rostov-na-Donu, utilizat în campania din Siria, dotate cu rachete "Kalibr", au intrat zilele trecute în componenţa flotei ruse a Mării Negre.

Radu Dobriţoiu: Domnule ambasador Bogdan Aurescu, Parteneriatul Strategic cu Statele Unite a fost consolidat în ultimii 15 ani de Armata României, fie că vorbim de Afganistan sau de Irak, Teatrele de operaţii au fost un examen pentru acest parteneriat. Cât de importantă a fost inclusiv sacrificiul de sânge al militarilor noştri în decizia Statelor Unite de a amplasa sistemul antibalistic în Oltenia?
Bogdan Aurescu: Trebuie spus că Parteneriatul Strategic cu Statele Unite s-a constrit în bună măsură pe această dimensiune de securitate şi politico militară. Eu cred că această decizie pe care Statele Unite au luat-o de a amplasa în România acest proiect, pe care, iată, îl ducem la bun capăt, pentru că ăsta este un aspect extrem de important, faptul că reuşim să finalizăm acest proiect.
Asta este o dovadă în plus a faptului că acest parteneriat are un potenţial extraordinar şi pot să spun că acest proiect al scutului antirachetă pe care l-am negociat nu a făcut altceva decât să aducă şi mai multă încredere în Parteneriatul Strategic Bilateral,
iar dacă ne uităm la textul acordului din 2011 vedem acolo că Parteneriatul Strategic dintre România şi SUA este descris ca mai profund şi mai extins, adică un potenţial în continuare de creştere pe aceste dimensiuni. Ascultam mai devreme această corespondenţă de la Moscova legată de capabilităţile balistice ale Federaţiei Ruse. Dacă îmi pernmiteţi, exact această argumentaţie pe care Federaţia Rusă o foloseşte acum nu este altceva decât o susţinere a argumentaţiei pe care şi noi am folosit-o în relaţiile cu Federaţia Rusă şi anume aceea că capacităţile balistice ale Federaţiei Ruse nu pot să fie puse sub semnul întrebării sau să fie ameninţate de sistemul balistic, antibalistic, al SUA sau al NATO.

Radu Dobriţoiu: Dle ambasador, de mâine vorbim despre capacitatea tehnică operaţională pentru baza de la Deveselu. Ce presupune asta?
Bogdan Aurescu: Asta înseamnă că toate construcţiile care trebuiau să fie efectuate au fost finalizate. Asta înseamnă că toate echipamentele care trebuiau să fie amplasate la Deveselu sunt la locul lor, aşa cum am convenit, de altfel, cu partea americană, aşa cum am stabilit în calendarul pe care l-am agreat în comun şi pasul următor va fi acela de a testa conexiunile sistemului de la Deveselu în sistemul dacă vreţi mai mare al acestei abordări /.../ în etape, urmat rapid de integrarea în sistemul NATO şi ulterior, de avansul sistemului NATO antirachetă. Aceştia sunt paşii pe care va trebui, împreună cu SUA şi cu ceilalţi aliaţi din NATO, să îi urmărim pentru a ajunge până la capăt cu sistemul NATO antirachetă, care este susţinut de către toţi aliaţii.

Radu Dobriţoiu: Este penultima etapă înainte de operaţionalizarea efectivă programată înainte de tratatul...înainte de summitul NATO de la Varşovia.
Bogdan Aurescu: Asta este, ăsta este pasul următor. După ce aceste ultime teste de conexiune vor fi efectuate urmează această integrare în sistemul NATO antirachetă a acestei componente din România, împreună cu, repetam mai devreme, navele AEGIS americane care sunt amplasate în Spania şi, în felul acesta, faza a doua a acestei abordări adaptive în etape ia sfârşit, putem declara capabilitatea iniţială a sistemului NATO antirachetă. Este, prin urmare, un bun sfârşit, ceea ce pentru mine, ca negociator al acestei proiect, reprezintă o satisfacţie deosebită, să vezi cum litera pe care ai negociat-o în acord devine o realitate palpabilă care îmbunătăţeşte securitatea naţională.
Radu Dobriţoiu: Vă mulţumim foarte mult. "Euroatlantica" la final. Ediţie dedicată sistemului antirachetă de la Deveselu, parte integrantă a scutului american antirachetă, sistem ce va fi activ de mâine.

Euroatlantica - Ediția din 28 aprilie 2022
Euroatlantica 29 Aprilie 2022, 21:44

Euroatlantica - Ediția din 28 aprilie 2022

După războiul din Ucraina un nou îngheţ al relaţiilor Est - Vest?

Euroatlantica - Ediția din 28 aprilie 2022
Jurnal de război; Corespondenții speciali ai RRA în Ucraina
Euroatlantica 11 Martie 2022, 10:09

Jurnal de război; Corespondenții speciali ai RRA în Ucraina

Euroatlantica: Ucraina - Jurnal de război; Radio România Actualități. Invitații emisiunii au fost colegii mei Ilie...

Jurnal de război; Corespondenții speciali ai RRA în Ucraina
Euroatlantica - Ediția din 10 februarie 2022
Euroatlantica 11 Februarie 2022, 21:28

Euroatlantica - Ediția din 10 februarie 2022

Securitatea Europei, între baletul diplomatic și zâmbetele autocrate

Euroatlantica - Ediția din 10 februarie 2022
Euroatlantica - Ediția din 20 ianuarie 2022
Euroatlantica 21 Ianuarie 2022, 10:20

Euroatlantica - Ediția din 20 ianuarie 2022

"Euroatlantica" - "Est-Vest, dialog sau confruntare"

Euroatlantica - Ediția din 20 ianuarie 2022
Euroatlantica - Ediția din 6 ianuarie 2022
Euroatlantica 07 Ianuarie 2022, 11:53

Euroatlantica - Ediția din 6 ianuarie 2022

Euroatlantica - Ediția din 6 ianuarie 2022

Euroatlantica - Ediția din 6 ianuarie 2022
Euroatlantica - Securitatea internațională 2021, deteriorată spre critică
Euroatlantica 03 Ianuarie 2022, 13:09

Euroatlantica - Securitatea internațională 2021, deteriorată spre critică

Euroatlantica - Ediția din 30 decembrie 2021.

Euroatlantica - Securitatea internațională 2021, deteriorată spre critică
Euroatlantica -  Ediția din 16 decembrie 2021
Euroatlantica 17 Decembrie 2021, 16:35

Euroatlantica - Ediția din 16 decembrie 2021

Euroatlantica - Ediția din 16 decembrie 2021
Euroatlantica - "Pericolul vine de la Răsărit!"
Euroatlantica 03 Decembrie 2021, 13:57

Euroatlantica - "Pericolul vine de la Răsărit!"

Euroatlantica- Ediția din 2 decembrie 2021.

Euroatlantica - "Pericolul vine de la Răsărit!"