Noul președinte al Greciei, calul troian al lui Al. Tsipras

De ieri, 18 februarie, Grecia are un nou președinte, pe Prokopis Pavlopulos.
Alegerea lui este opera prim-ministrului Alexis Tsipras care l-a propus oficial pentru funcția de președinte al statului doar cu o zi înaintea alegerilor prezidențiale, pe 17 februarie.

O alegere care pare să mulțumească, dacă nu pe toată lumea, cel puțin pe marea majoritate a politicienilor de la putere, pe care domnul Tsipras i-a convins că Prokopis Pavlopulos este persoana cea mai potrivită pentru această funcție în acest moment, în primul rând prin faptul că poate obține un larg consens politic și social, lucru de care Grecia are acum cel mai mult nevoie.

Unii spun că Prokopis Pavlopulos ar fi calul troian care-l va ajuta pe Al. Tsipras, liderul formațiunii de extremă stângă SYRIZA, să „penetreze” tabăra adversă, de centru-dreapta, în rândurile căreia s-a format încă de la început noul președinte elen.

„De ce nu un Președinte de centru-dreapta ?” le spunea domnul Tsipras colaboratorilor săi încă din 9 noiembrie anul trecut, când încă nu câștigase alegerile parlamentare anticipate cu SYRIZA și când nici nu fusese fixată data acestor alegeri.

Al. Tsipras și Prokopis Pavlopulos

De fapt, Prokopis Pavlopulos a fost a treia opțiune a primului-ministru.

Prima sa opțiune fusese Kostas Karamanlis (prim-ministru în perioada 2004-2009 și lider al Noii Democrații din 1997 până în 2004 - cel mai longeviv lider al opoziției în istoria politică a Greciei, cu toate că numele său este legat de mari scandaluri în justiție) care, însă, i-a refuzat propunerea de a candida la funcția de președinte al Republicii.

Cea de-a doua a fost tot un neo-democrat, diplomatul Dimitris Avramopulos, fost primar al Atenei, ministru de externe și ministru al apărării în guvernul Samaras (2012-2014) și actual comisar european pe teme de imigrație.

Cel care s-a opus candidaturii domnului Avramopulos a fost, însă, însuși președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, care n-a dorit ca locul rămas astfel vacant în CE să fie ocupat de un membru al SYRIZA.

Nu întâmplător, toți cei trei politicieni al Noii Democrații s-au pronunțat în toți acești ani împotriva acordurilor cu TROIKA (cel puțin în forma în care ele au fost semnate).

Se spune, de asemenea, că Al. Tsipras a optat pentru Prokopis Pavlopulos ca să se apropie de „blocul karamanliștilor” din Noua Democrație. Dacă o asemenea apropiere ar reuși, ea ar duce la izolarea predecesorul domnului Tsipras, Antonis Samaras, și la împingerea lui la marginile dreptei.

Prokopis Pavlopulos și Kostas Karamanlis

Cine este Prokopis Pavlopulos ?

S-a născut la Kalamata în anul 1950. Este profesor de Drept la Universitatea din Atena (pe care a și absolvit-o) și, din 1977, doctor în Drept Public al Universității Paris II, unde a și predat ca profesor invitat.

A fost avocat, consilier juridic și a participat la multe comisii legislative, vicepreședinte al CA al ERT și autor al unor cărți și articole apreciate de comunitatea științifică.

Se poate spune că este foarte familiarizat cu instituția prezidențială: în anul 1974 a fost secretarul primului președinte al celei de-a treia Republici, Mihalis Stasinopulos, și directorul Biroului Legislativ al președintelui elen Konstantinos Karamanlis (în perioada 1990-1995).

Este cunoscut ca un moderat și chiar i s-a reproșat atitudinea defensivă și lipsa de reacție față de manifestanții dezlănțuiți, în timpul evenimentelor din decembrie 2008, generate de împușcarea unui elev de 14 ani, Alexandros Grigoropulos, când îndeplinea funcția de ministru de interne.

De asemenea, este cunoscut ca un autentic om politic de centru-stânga, un stâlp al partidului său, Noua Democrație, și unul din cele mai bune creiere ale lui (se pare că el este autorul politicii de guvernare a ND între 2004-2009, pe timpul prim-ministrului Kostas Karamanlis).

Și, nu în ultimul rând, ca un adversar al corupției.

Lui Prokopis Pavlopulos i se reproșează, pe de altă parte, că, în timpul guvernelor lui Kostas Karamanlis, a contribuit la adâncirea crizei economice facilitând angajarea a 865.000 de funcționari publici, așa-numiții „băieți albaștri”, și lăsând să explodeze imigrația ilegală.

Președinta Parlamentului elen, Zoe Konstandopulu, și Prokopis Pavlopulos
după ce i-a comunicat oficial rezultatul alegerilor

Să mai spunem că Prokopis Pavlopulos a fost susținut de SYRIZA și de partidul împreună cu care acesta se află la guvernare, Grecii Independenți, și, bineînțeles, de Noua Democrație, care se pare că a renunțat împăcată la Stavros Dimas, candidatul ei la alegerile prezidențiale din decembrie 2014, candidat care nu a reușit să întrunească numărul de 180 de voturi în Parlament pentru a fi desemnat președinte al Republicii.

De altfel, acest eșec al ND a dus la organizarea de alegeri anticipate pe 25 ianuarie 2015 și la victoria formațiunii SYRIZA.

Și să adăugăm că Prokopis Pavlopulos a avut și un contracandidat în persoana lui Nikos Alivizatos (tot un absolvent de Drept al Universității din Atena și tot doctor al Universității Paris II), susținut de POTAMI și de PASOK.

Nikos Alivizatos, se pare, a rostit câteva adevăruri foarte dureroase pentru Grecia, felicitându-l pe noul președinte. El și-a exprimat speranța că acesta „va fi un garant al normalității, al funcționării normale a democrației” și că va funcționa „ca un stăvilar în calea derapajelor puterii de orice fel, derapaje, de regulă, spre aroganță și spre un regim arbitrar”.

Pe de altă parte, este interesant că acum, poate mai mult ca niciodată în ultimele decenii, angajamentele prevăzute în textul jurământului pe care îl depune un șef de stat în Grecia, exprimă problemele și temerile țării: respectarea Constituției fără nici un rabat, apărarea suveranității naționale, apărarea celor slabi și a interesului național.

Provocatoare este și declarația pe care președintele ales a făcut-o după aflarea rezultatelor: „Ne ducem lupta împreună cu popoarele europene, nu doar pentru noi, ci pentru Europa. Ne întoarcem la temeliile ei, acelea pe care le-au pus cei care au întemeiat-o”.

Prokopis Pavlopulos, al șaptelea președinte al Republicii Elene, desemnat cu 233 voturi (180 erau suficiente; 30 de voturi au fost pentru N. Alivizatos și au existat 32 de abțineri) își va prelua mandatul pe 13 martie, a doua zi după expirarea mandatului predecesorului său, Karolos Papulias.